Regimul alimentar în bolile renale asociate reumatismului

În bolile renale conduita alimentară are un rol important, mai ales în ceea ce priveşte procesul de vindecare. Diferenţele, în regimul alimentar, sunt date de ţesuturile lezate, care trebuie menajate

Rinichii au rolul de a asigura eliminarea din organism a substanţelor toxice şi a deşeurilor rezultate din diverse metabolisme. Acest proces de epurare permanentă este asigurat de milioane de „filtre“ (nefroni), care, la rândul lor, au trei componente: un sistem de vase ce aduc şi trec sângele prin rinichi de 300 de ori în 24 de ore, apoi „sitele“ (glomerulii) şi conductele care se vor aduna şi care realizează căile urinare.

Oricare din componentele filtrelor ce formează rinichii pot fi afectate de infecţiile banale în gât, scarlatină sau de viroze, din cauza unei suprasolicitări cronice de filtrare, prin utilizarea unor medicamente, băuturi, alimente, substanţe chimice toxice sau chiar printr-o autodistrugere a propriilor ţesuturi în boli imunologice (poliartrita reumatoidă, colagenozele, spondilita anchilozantă).

Ca şi semne generale de boală se întâlnesc durerile de şale, cantitatea mică de urină eliminată în 24 de ore şi culoarea schimbată, reţinerea lichidelor în organism, mirosul respiraţiei şi al transpiraţiei, culoarea pielii şi a mucoaselor, somnolenţă, slăbiciune generală, semne de hipertensiune arterială.

Dieta în bolile renale

Riscul de insuficienţă renală este prezent la toţi bolnavii care trebuie să folosească antireumatice, antialgice, antipiretice, antibiotice. Aportul de principii nutritive trebuie dozat şi administrat cu aceeaşi măsură şi pricepere, la fel ca în cazul medicamentelor ce se administrează în perfuzia intravenoasă.

Ca principiu general, se recomandă un regim de cruţare, prin diminuarea până la suprimare a proteinelor şi sării, iar aportul de apă se face ţinând seama clinic de diureză, oscilaţiile greutăţii bolnavului, tensiunea arterială, temperatură. Alimentaţia este reprezentată de făinoase (griş, orez, fidea, pâine albă fără sare şi veche), legume sărace în sodiu şi celuloză (morcovi, dovlecei, fasole verde tânără, salată verde, ardei, roşii, vinete rase mărunt în salate sau fierte ca soteuri, piureuri, budinci de legume). De asemenea, sunt premise fructele sub orice formă (crude, piureuri, compoturi), laptele şi brânza de vaci, iaurtul degresat, condimentele aromate (pătrunjel, mărar, leuştean, dafin, cimbru, zeamă de lămâie, etc.), carnea slabă în cantitate mică şi doar de două-trei ori pe săptămână (peşte, pasăre, vacă) şi sucurile proaspete, fără conservanţi, care să constituie un supliment de vitamine C şi B.