Regimul alimentar în bolile vezicii biliare

Nu este de neglijat faptul că tot mai multe persoane acuză dureri violente la nivelul vezicii biliare. Majoritatea femeilor acceptă, cu uşurinţă, eliminarea prin rezecţie chirurgicală a acestui important organ al corpului, adesea cu urmări nefavorabile de lungă durată. În astfel de situaţii, recuperarea stării de sănătate depinde mult de regimul alimentar.

Vezica biliară (numită colecist) este o anexă a ficatului, cu o capacitate de numai 30-50 ml. Atât vezica biliară, cât şi căile biliare anexe, îndeplinesc roluri fiziologice foarte importante în activitatea aparatului digestiv, asigurând tranziţia sucului biliar (bilă, fiere), secretat, în flux continuu, de anumite celule specializate din ficat.

Litiaza biliară este cea mai frecventă afecţiune a colecistului, constând din formarea pietrelor în vezică sau în canalele biliare

Bolnavii cu calculi biliari vor ţine un regim strict timp de câţiva ani pentru a evita tendinţa de formare a noi pietre sau nisip. Regimul dietetic urmăreşte reducerea colesterolului, pentru a diminua riscul precipitării în vezică. Se vor evita mesele copioase, încărcate cu cărnuri şi grăsimi. Sunt indicate crudităţi şi sucuri de legume, pe cât posibil neprelucrate prin fierbere (1-2 cepe pe zi, usturoi, salată verde, morcov, ţelină, tomate, pătrunjel, mărar, leuştean, conopidă, sfeclă roşie, hrean, dovlecei etc).

Cura cu suc de morcov sau de fructe dă rezultate bune

Bune rezultate dă cura de 6 săptămâni cu suc combinat de morcov, castraveţi, ridichi şi sfeclă roşie, în părţi egale, din care se bea câte un păhărel (100 ml), de 3 ori pe zi, având acţiune directă în dizolvarea pietrelor din vezică. Sunt admise şi alte alimente: lapte acru amestecat cu tărâţe de grâu, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, caş, urdă, telemea desărată, supe de zarzavat cu orez, griş sau tăiţei, borşuri de legume, piure de cartofi, carne rasol de vită şi pui, peşte slab, untdelemn (neprăjit), paste făinoase, pâine albă, uscată sau prăjită.

Se mai recomandă o cură de 7-14 zile cu fructe dulci proaspete (cireşe, vişine, piersici, fragi, mere, pere, prune, pepene verde, zmeură, struguri, lămâi, portocale, ananas), sucuri de fructe, compoturi, jeleuri sau dulceţuri, toate cu rol decisiv în drenarea vezicii.

Mulţi bolnavi au constatat efectele foarte bune ale tratamentului cu ulei de măsline sau floarea soarelui ( 250 ml) în amestec cu suc de lămâie (250 ml stors de la circa 6 lămâi). Tratamentul începe seara la ora 20, când se bea un păhărel cu 50 ml ulei şi un păhărel cu 50 ml suc de lămâie, cu repetare de 4 ori la intervale de 15 minute. După fiecare ingerare de ulei  lămâie, pacientul va sta culcat pe partea dreaptă şi va ţine o pernă electrică încălzită pe partea ficatului. La culcare, va dormi pe spate până dimineaţă.

Dacă alimentaţia este greşită se poate provoca o creştere în volum a microcalculilor existenţi ducând, adesea, la complicaţii neprevizibile, uneori cu risc letal.

Ce scoatem şi ce păstrăm în alimentaţie

Alimentele permise sunt:

- carne de pasăre şi vită, peşte slab proaspăt;

- lapte dulce şi bătut, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caş şi urdă;

- ouă fierte moi, ochiuri româneşti, budinci şi sufleuri;

- uleiuri vegetale (de măsline sau floarea soarelui) şi margarine, lipsite de colesterol;

- pâine albă şi intermediară;

- macaroane, spaghete, tăiţei, fidea, griş, orez;

- fructe curăţate de coajă şi fără sâmburi, rase sau sub formă de compoturi şi jeleuri.

Preparatele culinare trebuie să fie gustoase şi prezentate într-un mod cât mai atrăgător. Se vor lua mai multe mese pe zi în cantităţi mai reduse, la ore fixe, cu mestecare completă a alimentelor.

Alimentele interzise care favorizează formarea calculilor sunt: carnea de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat şi peşte gras, grăsimi animale, slănină, cârnaţi, şuncă, mezeluri, afumături, tocături, sardele, sosuri cu rântaşi şi prăjeli, ouă tari sau prăjite, unt, brânzeturi grase şi sărate, smântână, frişcă, maioneză, conserve de carne şi peşte, pâine neagră şi proaspătă, ciuperci, legume bogate în celuloză grosieră (fasole boabe, varză, praz, mazăre), nuci, alune, prăjituri, cafea, ceai rusesc, cacao, ciocolată, condimente iuţi, tutun, băuturi alcoolice şi alimente prea reci (îngheţate, siropuri, bere). De asemenea, se vor evita alimentele bogate în colesterol (ficat, rinichi, pancreas, viscere).

Meniuri recomandate

Micul dejun: ceai hepatic, pâine prăjită, telemea de vaci desărată, margarină, gem; iaurt cu covrigi, salată de peşte.

Prânz: supă de pui cu fidea, rasol de pasăre cu piure; supă de legume cu găluşte, mâncare de fasole verde cu carne de pui; ciorbă de perişoare, ardei umpluţi cu carne de vită şi orez; ciorbă de cartofi, sărmăluţe în foi de viţă.

Ora 17: prăjitură cu căpşuni, pepene verde, struguri; lapte bătut cu baton, jeleuri din fructe.

Cină: spaghete cu brânză de vaci, iaurt cu pâine; cartofi gratinaţi cu caş, griş cu lapte; musaca cu macaroane, carne albă; piept de pasăre la grătar cu salată de sfeclă roşie.

Regimul alimentar în colecistite

Colecistitele, acute sau cronice, sunt inflamaţii ale peretelui vezicii biliare care apar în momentul când un calcul biliar blochează evacuarea conţinutului vezicular prin canalele cistice îngustate. Frecvenţa bolii este substanţial mai mare la femei cu vârste între 20-50 de ani.

Acutizarea sau cronicizarea bolii poate fi provocată prin infecţii locale şi, mai ales, printr-o alimentaţie necorespunzătoare: grăsimi animale, carne de porc, oaie, gâscă, raţă, vânat, peşte gras, mezeluri, afumături, marinate, prăjeli, rântaşi, brânzeturi grase şi fermentate, condimente picante (ardei iute, muştar, boia, piper), alcooluri tari şi deserturi cu alune, ciocolată şi cafea. Dintre preparatele culinare sunt interzise supele grase de carne, borşuri cu smântână, ciorbe grase şi cu fasole boabe.

Sunt permise carnea slabă şi proaspătă de pasăre, viţel şi peşte, albuş de ou, omletă dietetică, caş proaspăt, pâine albă de o zi, macaroane cu brânză de vaci, condimente neiritante (tarhon, mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru, dafin), legume preparate sub formă de supe, piureuri, soteuri, sufleuri, budinci sau salate, miere de albine, compoturi şi sucuri naturale de fructe.

După mesele luate la ore fixe, este necesară o odihnă de minimum o oră.

Alimentaţia după colecistectomie

Colecistectomia este rezecţia chirurgicală prin care se elimină vezica biliară, încărcată cu calculi de diferite mărimi sau afectată de colecistită acută, dischinezie biliară sau neoplasm de colecist.

În prima zi după operaţie, bolnavul va fi hidratat cu soluţii glucozate. Din a doua zi se pot administra ceaiuri, lapte, zahăr, suc de fructe, bulion de legume. În zilele următoare se adaugă piureul de cartofi, de morcovi sau fructe, iaurt, pâine albă prăjită, budinci, orez sau griş cu lapte. Din ziua a cincea se introduce peşte slab sau carne slabă, preparată sub formă de rasol sau tocată şi fiartă. Treptat, dieta se diversifică cu următoarele alimente: carne de pasăre, vită, peşte slab, iaurt, brânză de vaci proaspătă, lapte diluat sau în preparate, albuş de ou în sufleuri, pâine albă de o zi, făinoase rafinate, preparate cu brânză de vaci, cu lapte sau cu carne, legume proaspete în preparate fierte sau coapte, piureuri, budinci, sufleuri, salate. Fructele proaspete sunt consumate ca piureuri, sucuri sau compoturi pasate nu prea dulci, miere de albine, peltea, jeleuri, bezele, condimente aromate.

Din alimentaţie trebuie evitate următoarele produse: carne grasă, vânat, peşte gras, viscere, conserve de carne şi de peşte, icre, brânzeturi fermentate, gălbenuş în exces, untură, slănină, smântână şi orice fel de grăsime prăjită, făinoase nerafinate, legume bogate în celuloză dură (fasole şi mazăre uscată), fructe oleaginoase, prăjituri pregătite cu multă grăsime, cu mult ou, cu ciocolată, cacao, nuci, alune, condimente iuţi, picante, alcooluri, băuturi reci servite, mai ales, pe stomacul gol.

Se va evita consumul de lichide în timpul mesei, se va păstra repausul după masă, iar masa de seară va fi servită mai devreme, pentru a păstra repausul în condiţii bune şi o digestie satisfăcătoare.

Meniuri recomandate

Micul dejun: ceai cu lapte, pâine cu margarină şi miere de salcâm; lapte cu fulgi de ovăz; ceaiuri medicinale, franzelă cu parizer dietetic sau cremvurşti de pasăre.

Dejunul: supă-cremă de dovlecei, grătar din pulpă de pasăre cu sote de legume; borş de perişoare, muşchi la cuptor cu cartofi ţărăneşti; supă de fasole verde, friptură de pui cu piure de cartofi şi salată de ardei copţi;

Ora 17: sandvici cu caş proaspăt, gelatină de fructe; bezele, mere, pepene galben;

Cina: - pilaf cu pipote şi salată verde; mămăligă cu lapte; compoturi de vişine sau prune; budincă de tăiţei cu telemea; găluşte de griş cu brânză de vaci.