Regimul alimentar în hepatita asociată reumatismului

Alimentaţia, în această boală, are o importanţă terapeutică deosebită, pentru că, pe de o parte, trebuie să asigure aportul optim de energie şi factori nutritivi, pe de altă parte, să vindece sau să anuleze procesele patologice, pentru a nu agrava bolile.

Ficatul este un organ important prin funcţia sa complexă de „uzină chimică“, care prelucrează factorii nutritivi veniţi după digestia alimentelor în stomac şi intestin. De asemenea, are rol în depozitarea unor elemente chimice şi de a secreta în sânge enzime şi hormoni. Totodată, produce şi excretează bila, un produs stocat în vezicula biliară şi trimis în intestinul subţire pentru digestia lipidelor.

În cazul bolnavilor de hepatită, se asigură un regim normocaloric şi numai în stări de denutriţie se va corecta deficitul, pentru a împiedica organismul să utilizeze propriile ţesuturi în scopul obţinerii de energie.

Aportul optim de proteine contribuie la regenerarea şi menţinerea regimului hepatic structural şi funcţional. De asemenea, este indicat un aport lipidic adecvat, cu precădere lipide bogate în acizi graşi saturaţi, din uleiuri vegetale. Glucidele vor completa necesarul caloric: glucidele din legume, fructe, cereale, pentru că şi toleranţa la glucide este scăzută la aceşti bolnavi.

Sunt interzise: carnea grasă, mezelurile, vânatul, conservele, sosurile, pateurile, tocăturile, prăjelile; brânzeturile fermentate, grase, sărate; ouăle prăjite; pâinea neagră, pâinea proaspătă; legumele cu celuloză dură; cerealele pregătite cu grăsimi; oleaginoasele (nuci, alune, măsline); deserturile preparate cu grăsimi, ouă, ciocolată, cacao; băuturile excitante (cafea, alcool, ceai negru); condimentele iritante (ardei, piper, muştar, hrean, usturoi). Se vor evita, de asemenea, mesele abundente, preparate laborios şi consumate înainte de culcare.

În schimb, sunt permise: carnea de vită, pasăre, peşte (proaspătă şi slabă); laptele dulce, iaurtul, brânza de vaci, caşul, urda (proaspete şi nesărate); ouăle proaspete gătite moi sau în budinci (un ou la două-trei zile); grăsimile foarte proaspete (unt, frişcă, smântână, ulei vegetal); pâine albă, veche de o zi; făinoase rafinate (griş, orez, fidea, macaroane, tăiţei). De asemenea, se pot consuma legume proaspete, cu conţinut celulozic redus, pregătite ca salate crude sau în mâncăruri, fructe de toate felurile, sub orice formă (proaspete, sucuri, compoturi, salate, preparate), iar condimentele sunt premise numai pentru aromă.

Mesele se vor servi întotdeauna la ore fixe, de cinci-şase ori pe zi, în cantitate mică, într-un mediu relaxant şi cu o oră de siestă după masă.