Regimul alimentar în ulcerul asociat reumatismului

Bolile inflamatorii reumatismale au acelaşi mecanism de producere ca şi gastritele, ulcerele, colitele, hepatitele, endocarditele. În cazul acestor boli, ţesutul conjunctiv, care se regăseşte în toate organele, este mobilizat la luptă la nivelul tuturor aparatelor. Continuăm şi în articolul de astăzi să vă prezentăm modul în care trebuie să se alimenteze persoanele care suferă de boli asociate reumatismului, prezentând de această dată o boală extrem de frecventă: ulcerul.

Ulcerul gastric sau duodenal acut se caracterizează prin apariţia eroziunii limitate, care perforează din interior spre exterior peretele gastric şi/sau duodenal. Clinic, se manifestă prin dureri mari sub stern, care nu cedează la medicaţie şi care se complică cu: hemoragie digestivă superioară, peforaţia acută cu peritonită, stenoza pilorică (ştrangularea comunicării dintre stomac şi duoden), malignizarea, în cazul ulcerului gastric recidivant. Periviscerita este reacţia organelor învecinate la ulcerul gastric recidivat.

În stadiul I de evoluţie a bolii se recomandă consumul unei game limitate de alimente: 2-3 zile lapte călduţ, 1-2 litri pe zi, cu puţină vanilie sau ceai, cu o linguriţă de smântână proaspătă. Dacă există intoleranţă la lapte, se poate pune la fiecare cană cu lapte o linguriţă de carbonat de calciu, pentru a scădea fermentaţia intestinală. În afară de lapte se poate folosi supa mucilaginoasă preparată cu unt desărat, ouă moi, gelatină de lapte, cremă de lapte şi ou, ceai de muşeţel.

În stadiul al II-lea al regimului dietetic, în funcţie de starea de nutriţie a bolnavului, alimentaţia se diversifică, introducându-se supe strecurate de orez, griş cu lapte, fulgi de ovăz, pâine albă veche de o zi, piure de legume cu foarte puţin unt. Durata acestui regim este de 7-10 zile.

În stadiul al III-lea al regimului alimentar se adaugă perişoare dietetice din carne sau peşte legate cu ou, supe de cereale pasate, brânză de vaci sau telemea desărată, supe de zarzavat cu făinoase, strecurată, biscuiţi. Carnea trebuie să fie bine fiartă, fără grăsimi şi pieliţe, iar mesele în cantitate mică, luate de 5-6 ori pe zi.

În ulcerul cronic, scopul dietei este de a proteja în continuare mucoasa gastrică şi duodenală, dar asigurându-se necesarul de calorii şi principii nutritive.

Alimente interzise: laptele bătut, kefirul, brânzeturile fermentate, ouăle tari, maioneza, peştele gras, peştele conservat, carne şi grăsime de porc, supele de carne şi ciorba grasă, mezelurile şi afumăturile, zarzavaturile crude tari (gogoşari, ridiche, varză, castraveţi, ardei), legumele uscate (fasole, mazăre), ciuperci, praz, ceapă, condimente, murături, ciocolată, cafea, marmeladă, îngheţată, pâine neagră. Se evită: prăjelile, rântaşurile, sosurile, apele carbogazoase, alimentele prea reci sau prea fierbinţi, fumatul, băuturile alcoolice, stresul.

Alimentele permise: laptele dulce, simplu sau îndulcit, asociat sau nu cu ceai, pentru digestie, făinoasele (ovăz, fidea, griş, orez, tăieţei, spaghete), brânzeturi şi unt proaspăt, ou moale, supele mucilaginoase, supe-cremă de cartofi, carnea de pasăre, vacă, viţel, untdelemn crud, biscuiţi, pâine albă şi veche de o zi, gelatine, sufleuri, creme, compoturi slab îndulcite, fructe coapte, sucuri naturale de fructe.