Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Regimul alimentar indicat în bolile pulmonare

Regimul alimentar indicat în bolile pulmonare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 03 Feb 2012

Bolnavii care suferă de emfizem pulmonar trebuie să ia câte 5-6 mese pe zi, cu cantităţi reduse de hrană, săracă în sare, dar bogată în legume proaspete (lăptucă, varză, broccoli, conopidă, morcov, ţelină, ceapă, usturoi), fructe (mere, pere, cireşe, prune, afine, mure, struguri, dovlecei) şi sucuri naturale.

Încă de la începutul manifestării bolii, este indicat uleiul de măsline (3 linguriţe pe zi, înainte de mese, timp de 1-2 săptămâni pe lună) sau o tinctură de usturoi (câte 20 de picături de două ori pe zi).

Bune efecte are consumul zilnic a 2-3 căţei de usturoi sau zeamă de usturoi, preparată din 80 g căţei pisaţi în 250 ml apă clocotită, care se bea, treptat, după răcire.

Poate fi folosit şi sucul stors dintr-o ceapă coaptă în spuză, din care se iau câte două-trei linguri pe zi, amestecate cu zahăr, pentru calmarea tusei.

Acţiuni favorabile se realizează cu sucul din frunze de ţelină, obţinut cu ajutorul unui storcător de legume, din care se bea câte jumătate de pahar zilnic, în cure de 15-20 de zile. Se poate consuma şi salată din rădăcină crudă de ţelină, dată prin răzătoare, eventual amestecată cu mere în proporţie de 3:1.

Bolnavii din zone montane nu vor neglija cura cu fructe de ienupăr, care are efecte benefice pentru majoritarea afecţiunilor pulmonare.

Se va evita, pe cât posibil, creşterea în greutate şi starea de obezitate la supraponderali.

În ceea ce priveşte regimul de viaţă, primele recomandări urmăresc calmarea durerilor şi a tusei, fiind necesare aspirina, piramidonul, tusocalminul şi antinevralgicele.

În cursul zilei este benefică o muncă fizică moderată şi gimnastică respiratorie, timp de 10 minute, cu expiraţie prelungită, un remediu excelent care ameliorează schimburile gazoase şi păstrează elasticitatea pulmonară.

Regimul de viaţă se completează cu plimbări uşoare în aer curat, care favorizează oxigenarea plămânilor, duşuri calde la genunchi şi coapse, saună, băi calde de picioare. Bolnavul va evita răcelile şi eforturile fizice, atât în exercitarea activităţii profesionale, cât şi la mersul forţat.

Bune efecte au împachetările fierbinţi, aplicate pe piept, spate şi gambe, cu muştar sau oţet. Ziua se pun comprese cu bitter suedez, timp de 4 ore, sau se miroase de 6-8 ori un tampon îmbibat cu bitter. Seara se fac masaje pe spate, cataplasme în zona bronhiilor cu frunze proaspete de podbal, ţinute 12 ore în ţuică, frunze şi flori zdrobite de nalbă mare, coada-calului, tătăneasă şi seu de oaie amestecat cu căpăceală de stup.