Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Regimul alimentar recomandat celor care suferă de colită
Terapia naturistă recomandă respectarea unei alimentaţii uşoare, cu produse rapid digerabile în etajele superioare ale tubului digestiv, astfel încât să se asigure un repaus intestinal şi evitarea suprasolicitării colonului. În faza acută se recurge la o dietă hidrică sau hidrozaharată (ceaiuri uşor îndulcite, bogate în taninuri, cu efecte astringente care diminuează peristaltismul intestinal). Această perioadă va dura numai 2-3 zile şi nu va fi prelungită pentru a evita denutriţia proteică a organismului. Urmează o dietă cu supe sau ciorbe de legume în care se adaugă puţin orez şi piure de carne (25 g la 100 g supă), amestecul fiind pasat printr-o sită şi îmbogăţit cu un gălbenuş de ou sau puţin unt. În această perioadă intermediară se vor consuma ceaiuri de plante medicinale şi sucuri din fructe neacide, îndulcite cu zaharină sau ciclamat. În perioada de convalescenţă, se trece la un regim bogat în proteine şi calorii, în funcţie de evoluţia bolii şi de eventuale semne de intoleranţă. Se vor consuma supe de legume strecurate (dovlecei, morcov, salată, spanac, fasole, sfeclă roşie), piure de cartofi, iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, şvaiţer, unt crud, budinci, ulei neprăjit, pâine albă prăjită, biscuiţi de casă. Treptat se introduc în alimentaţie carne fiartă de vacă, viţel, pasăre şi peşte slab (ştiucă, şalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griş, macaroane, fulgi de ovăz, fidea, arpacaş, tăiţei), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide, se beau sucuri de legume (cure de 10 zile), sucuri de fructe neacide, compoturi, sifon şi vinuri roşii. Recomandări speciale pentru colitele abdominale constau din consumul de sucuri de dovleac, obţinute din fructe sănătoase şi bine maturate. Se curăţă de coajă şi de seminţe, iar miezul se taie în cuburi mici, se trec prin maşina de tocat şi se storc pentru a separa sucul. Se consumă câte un pahar pe zi, având efect în combaterea constipaţiei. Foarte eficient este şi sucul de varză combinat cu suc de morcov din care se bea câte un pahar pe zi, între mesele principale, timp de câteva luni, cu pauze de câteva zile în fiecare lună.Sunt excluse din alimentaţie produsele bogate în celuloză şi amidon, care solicită o activitate mai intensă a intestinului gros. În colitele de fermentaţie se exclud grăsimile animale, mezelurile, brânzeturile fermentate, legumele crude şi fructele crude. În colitele de putrefacţie se vor evita laptele, carnea grasă, ridichiile, sfecla roşie şi tomatele.Alimentaţia zilnică va consta din 5-6 mese, puţin abundente. În timpul meselor nu se vor bea lichide, iar după fiecare masă principală se impune un repaus la pat, timp de 30 de minute. Pentru o bună digestie se mai recomandă cărbune din lemn de tei (3 linguri pe zi), cenuşă vegetală, drojdie de bere sau fulgi de ovăz.