Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Regimul alimentar şi de viaţă în tratamentul ulcerelor
Un fond de alimentaţie şi un stil de viaţă strict controlat pot ajuta la ameliorarea afecţiunilor ulceroase în mod substanţial, asigurând, treptat, o vindecare completă.
Pentru vindecarea ulcerelor gastrice, alimentaţia corectă are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se urmăreşte cruţarea mucoasei stomacului şi duodenului, cu rol de pansament gastric. Durata regimului alimentar este îndelungată, de luni de zile, şi necesită multă răbdare şi perseverenţă pentru a se asigura o vindecare completă, evitând reapariţia durerilor după 6-7 luni. Se recomandă ca bolnavul să ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masă fiind înainte de ora 20. În timpul mesei se impune o ambianţă plăcută, în linişte, fără grabă, evitând discuţiile tensionate. Se va mânca încet, mestecând bine, fără a bea lichide în timpul mesei. După fiecare masă, bolnavul va sta culcat, punând pe abdomen o compresă caldă sau cataplasmă cu făină de porumb. În faza dureroasă se permite doar un regim hidric de două-trei zile cu 200 ml lapte dulce care neutralizează acidul clorhidric şi opreşte secreţia gastrică. Laptele se amestecă, în părţi egale, cu un ceai medicinal (tei, măceşe, muşeţel), consumând 6-7 pahare pe zi, la intervale de trei ore. Eventual se adaugă câteva picături de suc de lămâie. Pe măsură ce durerile se atenuează, se introduc în alimentaţie supe de orez strecurate, smântână, biscuiţi moi, pâine albă şi uscată (circa 400 grame) şi albuşuri de ouă crude, bătute spumă. După dispariţia simptomelor de boală, se pot consuma supe călduţe de legume (varză, salate, mărar, tomate), piureuri pasate din legume şi cartofi, grâu germinat, orez şi griş, soteuri, budinci, sufleuri, la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caş nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă în aburi, cartofi copţi sau fierţi în coajă care se zdrobesc şi se amestecă cu lapte acru şi morcov ras. Din această fază se poate începe consumul de carne de pasăre sau viţel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la aburi. Se adaugă peşte alb, slab (ştiucă, şalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. Ca desert se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole, cartofi (fierţi, copţi sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie şi orez cu lapte. O atenţie deosebită trebuie să fie acordată curei de dezintoxicare a organismului, folosind seminţe de dovleac puţin prăjite şi nesărate (4-5 pumni pe zi), iar ca lichid se preferă un borş din tărâţe de grâu din care se consumă 1,5-2 litri pe zi, având efect de eliminare a toxinelor prin transpiraţie. Fructele recomandate sunt: mere şi pere (curăţate de coajă), prune, piersici, caise, struguri, pepene verde, portocale, lămâi, mandarine, stafide. Ca băuturi se vor consuma apă minerală plată între mese şi sucuri de legume (uşor îndulcite) din morcov, sfeclă roşie, ţelină dată pe răzătoare, varză albă, spanac şi cartofi cruzi, care se iau cu 15 minute înainte de mese. După mese se beau sucuri din fructe neacide (mere, pere, gutui, caise, piersice, cireşe, agrişe), siropuri şi compoturi puţin îndulcite. Alimentele interzise - fripturi din carne de porc, oaie, miel, gâscă, raţă, vânat, peşte gras prăjit; - grăsimi animale, slănină, untură, mezeluri, cârnaţi, afumături, conserve, peşte oceanic (sărat sau afumat); - supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântaşi, prăjeli, icre, maioneze, ochiuri şi omletă prăjită, sare în exces, cartofi prăjiţi; - brânzeturi frământate, grase, sărate şi afumate, kefir; - zarzavaturi fibroase, aţoase şi cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi); - condimente iuţi şi iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muştar, murături, oţeturi); - pâine neagră (bogată în celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoşi, dulceaţă, marmeladă şi alte produse zaharoase, îngheţate; - fructe tari (alune, nuci, migdale); - ape minerale reci. Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua naturală (mai ales pe stomacul gol), cacao, ceai rusesc, ciocolată, siropuri sintetice cu cofeină (de tip Coca-Cola) şi abuz de medicamente de sinteză chimică cu acţiune iritantă. Regimul de viaţă Se impune o perioadă de linişte pentru cruţarea sistemului nervos, respectiv a scoarţei cerebrale, cu evitarea stresului şi a eforturilor fizice şi intelectuale, chiar cu şedere în pat (15-20 de zile) în perioada evolutivă. Dacă apar boli de nervi sau insomnii provocate de afecţiunile ulceroase greu de suportat se urmăreşte refacerea echilibrului nervos prin mici plimbări de dimineaţă, sporturi uşoare în aer liber, gimnastică medicală, vizionări de filme, audiţii muzicale şi lectură de deconectare. Se impune evitarea stărilor emoţionale intense, a suprasolicitărilor nervoase, mai ales în profesiile care cer un surmenaj fizic şi psihic, cu încordări nervoase şi tensionate. Dacă boala avansează, iar programul de lucru nu permite respectarea acestor recomandări igieno-sanitare, se impune schimbarea locului de muncă. În timpul de odihnă de 12-14 ore se va respecta somnul zilnic de minimum 8 ore, într-o cură de minimum o lună, obligatorie fiind odihna de 30-60 de minute, în poziţie culcată, după fiecare masă. Tratamentul curativ constă din măsuri igieno-dietetice şi medicamentoase, diferenţiate în perioadele dureroase şi de acalmie. În fazele dureroase, fără hemoragii, se aplică, zilnic, cataplasme calde cu nămol, argilă, ceapă rasă sau parafină, ţinute 10-20 de minute pe abdomen, iar în perioadele cu hemoragii interne se pun comprese reci sau pungi cu gheaţă pe abdomen ţinute două- trei ore, cu pauze de două ore. Tot în caz de hemoragii interne (melene) se va face o injectare cu vitamina K. Scrieţi-ne pe adresa: "Ziarul Lumina", C.P. 4, O.P. 1, cod 700036, Iaşi; sau pe adresa de e-mail: