Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Remedii din plante pentru tratamentul lombosciaticii

Remedii din plante pentru tratamentul lombosciaticii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 01 Feb 2015

Vremea rece şi zilele ploioase agravează bolile articulare ale coloanei vertebrale. Persoanele care se expun la frig şi umezeală, făcând şi eforturi fizice bruşte, se aleg deseori cu crize de nevralgie sciatică, lombosciatică, cu localizări restrânse sau generalizate.

Nevralgia sciatică nu vizează direct o afecţiune a sistemului nervos, dar este asociată cu reumatismul şi lumbago, mai ales datorită reacţiilor comune la influenţa frigului şi a umezelei. Boala constă din dureri acute pe traseul anumitor nervi situaţi în zona lombară, cu prelungire spre membrele inferioare.

Majoritatea durerilor sciatice pornesc de la o hernie de disc, în urma unor modificări de structură sau de poziţie a unui disc situat între două vertebre alăturate din coloană. Cazurile sunt mai frecvente după vârsta de 40-50 de ani când este posibilă o deshidratare treptată a nucleului pulpos de natură gelatinoasă, situat în centrul discului intervertebral. Prin pierderea apei de hidratare şi a elasticităţii, discul nu mai are rol de amortizor al şocurilor şi poate suferi diferite leziuni degenerative cu fisuri, calcifieri şi chiar ruperi de fragmente, ajungând la boala numită herniaza (hernia de disc). Frânturile desprinse din disc intră în contact cu rădăcina unui nerv spinal şi provoacă dureri acute, dând un prim simptom de instalare a lombosciaticii.

În nevralgia sciatică, durerea din regiunea lombară (şale) şi din picioare este însoţită, adesea, de amorţeli şi furnicături. Accentuarea durerilor are loc la mers, la statul prelungit în poziţie verticală, la efort fizic mare, tuse, strănut.

Sciatica răspunde relativ bine la tratamente interne şi mai ales externe cu anumite plante medicinale care sunt de preferat în locul unor substanţe de sinteză chimică, adesea cu efecte secundare dăunătoare.

În tratament intern se utilizează cu bune rezultate ceaiuri, tincturi şi siropuri din plante separate sau în amestec. Ca plante separate, se pot folosi:

- infuzii din flori de soc şi ciuboţica-cucului;

- decocturi din rădăcini de angelică şi scoarţă de salcie;

- tincturi din flori de lăcrimioare şi herba de sunătoare şi dediţei;

- sirop din muguri de pin;

- macerat în vin cu scoarţă de salcie.

În amestec sunt recomandate două reţete:

- o reţetă simplă, cu frunze de vârnanţ (Ruta graveolens) şi herba de sunătoare cu ciuboţica-cucului (în părţi egale);

- o reţetă complexă, cu flori de coada-şoricelului, muşeţel şi ciuboţica-cucului, herba de cimbrişor, coada-calului, dediţei, verbină şi sunătoare, fructe de ienupăr şi scoarţă de salcie (în părţi egale).

La aceste reţete se prepară infuzii din două linguriţe amestec la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit cinci minute, se strecoară şi se beau câte trei ceaiuri calde pe zi.

În tratamente externe se aplică:

- cataplasme calde pe zona dureroasă cu herba de sunătoare înflorită, cu efecte în cazul unei loviri prin cădere a coloanei vertebrale şi când durerea coboară pe lungimea nervului sciatic, cu agravare la mişcări, atingere şi zdruncinături.

- cataplasmă de vârnanţ (Ruta), în cazul când durerea profundă iradiază pe partea externă a coapsei, cu agravare la ridicarea în picioare din poziţia şezut şi prin expunere la frig şi umezeală în timpul nopţii.

- cataplasme calde aplicate, timp de 20-30 minute, pe zona dureroasă, cu rădăcini de hrean, omag şi tătăneasă, seminţe măcinate de muştar negru, cimbrişor, traista-ciobanului, spânz, cartof ras, rondele de ceapă şi frunze de varză.

- masaje cu tincturi din ardei iute, castane sălbatice, dediţei, ţintaură, dafin, lăcrimioare şi Bitter suedez.

- masaje zilnice cu ulei de ienupăr, salcie, muşeţel, mentă, sunătoare, lavandă, usturoi şi esenţă de terebentină, cu efecte analgezice şi revulsive, sau cu ulei de rozmarin puternic antinevralgic.

- băi calde de şezut şi de picioare, cu temperatură în creştere progresivă, folosind decoct din flori de fân, soc, arnică, muştar negru, ferigă, spânz, urzică, rostopască şi adaos de ulei de mentă (câteva picături). În timpul băii se beau una-două căni cu suc de lămâie diluat cu apă.

- aplicarea pe zona dureroasă a unei alifii de gălbenele şi pernă plină cu pedicuţă.

Alimentaţia bolnavilor de sciatică necesită un supliment de pepene verde, într-o cură de durată când durerea coboară pe picior, la genunchi şi călcâi, cu furnicături sau amorţeli, mai intense noaptea sau pe vreme în curs de răcire. În perioadele de consum optim este indicată şi cura de 10 zile cu sucuri de fructe (morcov, tomate şi alte crudităţi). Zilnic se va lua raţia recomandată de vitamina C.

În nevralgia sciatică se prevăd şi alte tratamente care vor fi individualizate şi adaptate formei clinice de boală.

Măsuri de prevenţie a sciaticii

Pentru a preveni instalarea acestor afecţiuni dureroase, trebuie respectate câteva reguli simple:
- evitarea eforturilor fizice, mişcări bruşte, rotaţii şi flexiuni corporale, ridicarea de greutaţi din poziţie aplecată şi transportul lor în spate;
- combaterea excesului ponderal;
- controlul permanent al poziţiilor vicioase la locul de muncă, la masă şi în stare de repaus;
- evitarea şederii în curent de aer, frig şi umezeală.
În stadiul acut al bolii se recomandă:
- repaus relaxant timp de două-trei zile pe pat tare, cu pernă sub cap şi genunchii îndoiţi sau în poziţie semişezândă cu pernă sub genunchi;
- aplicarea unei perne electrice pe zona dureroasă sau a unei comprese derivative cu oţet;
- purtarea unei centuri late, brâu sau blană de iepure pe locul dureros sau în perioadele de crize.
S-a constatat că la 70% dintre pacienţii cu dureri sciatice acute, care au fost trataţi corespunzător, starea de boală se ameliorează după două săptămâni.
În stadiul subacut al sciaticii se recomandă:
- procedee de fizioterapie (curenţi diadinamici, ionizări cu novocaină 2% sau cu clorură de calciu 2%), ultrasunete, băi galvanice, băi de lumină şi împachetări cu parafină (timp de 20-30 minute);
- împachetări cu sare de Bazna bogată în iod şi brom;
- cură balneară în staţiuni cu ape minerale sodate şi iodate (Lacu Sărat, Bazna);
- exerciţii terapeutice cu eforturi minime asupra coloanei vertebrale, urmărind efecte relaxante şi deconectare, cu efecte de întărire a ţesutului muscular şi sporirea flexibilităţii vertebrelor.