Remedii naturiste care combat constipaţiile

Traversăm perioada lungă a iernii, când, din cauza unei alimentaţii necorespunzătoare şi a unui regim de viaţă desfăşurat într-un ritm mai lent, foarte multe persoane acuză unele dereglări digestive, cu simptome caracteristice de constipaţie acută sau cronică.

Constipaţiile sunt stări patologice gastrointestinale, cu suferinţe funcţionale, care constau în incapacitatea tranzitării şi evacuării, suficiente şi la timp, a resturilor alimentare neabsorbite în intestinul subţire şi reţinute în colon şi rect. Scaunele apar la intervale mari de timp (peste 48-72 ore), mai puţin de 3 ori pe săptămână, cu o cantitate redusă şi de o consistenţă mult mărită. Adesea provoacă ulceraţii şi ocluzii intestinale, hemoroizi, fisuri anale, hemoragii (melene) sau diverse complicaţii interne cauzate de bacterii şi toxine care nu pot fi eliminate la timp. Principalii factori care provoacă starea de constipaţie sunt:

- alimentaţie cu exces de carne, făinoase fine şi dulciuri, dar săracă în fibre alimentare, cereale, legume, fructe şi lichide;

- dificultăţi la mestecarea şi înghiţirea mâncării;

- cură de slăbire exagerată;

- viaţă sedentară şi repaus prelungit la pat;

- existenţa unor boli interne: anomalii congenitale, colon iritabil, prolaps rectal, cancer, stenoze colorectale şi anale, nevroze astenice;

- inhibarea voluntară a actului defecaţiei şi scăderea forţei de contracţie a muşchilor abdominali, legată de vârsta înaintată, obezitate, sarcini repetate şi pierderea bruscă în greutate;

- folosirea abuzivă a laxativelor de sinteză.

Forme ale bolii

Constipaţia habituală este mai frecventă la femei cu multe naşteri, la bătrâni şi la persoane obeze, cu viaţă sedentară. Cauzele care produc boala sunt legate de o alimentaţie săracă în celuloză, dar bogată în alimente rafinate, fibre vegetale fine (pâine albă, fripturi, brânzeturi). Mai contribuie mult sedentarismul, care reduce tonusul musculaturii intestinale, statul prelungit în pat, intoxicaţiile cu nicotină sau metale grele (plumb), utilizarea excesivă de laxative şi purgative.

Constipaţia organică este cauzată de unele tumori gastro-intestinale, leziuni pe canalul anal (inflamaţii intestinale, hemoroizi, fisuri anale, prolaps anal) sau tulburări postoperatorii.

Constipaţia funcţională apare din cauza unor schimbări în regimul alimentar, deplasări lungi în alte localităţi, nerespectarea unui program regulat al scaunului şi consumul în exces al unor medicamente (diuretice, hipotensoare, antidepresive, antiacide, produse cu fier).

Tratamentele fitoterapeutice fără cruşin sunt mai sănătoase

La început, un mare accent s-a pus pe ceaiurile (decocturi sau infuzii) din scoarţa ramurilor şi tulpinilor tinere de cruşin. Mai recent s-a constatat că aceste preparate din cruşin pot declanşa o purgaţie forţată, până la diaree foarte severă, lezând mucoasa sensibilă ce îmbracă partea interioară a colonului. Efectele acestui procedeu ar putea fi cu totul nedorite, ducând la colon iritat şi, în cazuri mai grave, chiar la cancer de colon.

Deşi majoritatea reţetelor cunoscute includ cruşinul drept component de bază în combaterea constipaţiei, vom recomanda alte formule de tratament, cu plante separate sau în amestecuri, excluzând scoarţa de cruşin. Reţetele care se propun au acţiune mai blândă, dar vor fi mai sănătoase decât tabletele folosite în prezent. În funcţie de doze, efectele vor fi laxative (mai uşoare) sau purgative (mai drastice).

Ceaiurile cu specii separate de plante:

- frunze de salvie (2-3 căni pe zi), cu mare eficacitate, ştiind, încă din Antichitate, că persoanele care beau zilnic un astfel de ceai nu suferă niciodată de constipaţie;

- frunze de volbură (infuzie din 2 linguriţe la 250 ml apă clocotită, care se bea dimineaţa, pe stomacul gol), având acţiune purgativă;

- flori de soc (o cană băută seara înainte de culcare) cu efecte uşor laxative şi calmante în constipaţiile de natură nervoasă;

- flori de porumbar, frunze de frasin şi rădăcini de cicoare (luate separat), din care se prepară infuzii, băute câte 2-3 căni pe zi, cu efecte uşor laxative;

- frunze de anghinare (o linguriţă la 200 ml apă), din care se beau 2-3 căni pe zi, în constipaţiile cauzate de unele disfuncţii hepatice.

Alte reţete recomandate:

- rădăcini de cicoare, nalbă sau lemn dulce, tocate mărunt (o linguriţă la 250 ml apă), care se infuzează 10 minute în vas acoperit şi se bea fracţionat în 3 reprize înainte de mese;

- seminţe de in (1-2 linguri macerate timp de 6-10 ore în 500 ml apă la temperatura camerei); se adaugă lămâie şi miere după gust şi se consumă seara la culcare, atât lichidul cât şi seminţele, având acţiune mecanică în constipaţiile rebele, prin reglarea tranzitului intestinal;

- tinctură de volbură (20 g herba se macerează timp de 10 zile în 100 ml alcool 400); se consumă 2-4 linguri amestecate cu 2-4 linguri de miere, dimineaţa pe stomacul gol;

- sirop din flori de piersic (10 g se macerează într-un litru de apă timp de 12 ore, se fierbe puţin, se strecoară şi se adaugă zahăr în cantitate egală); se beau câte 1-2 linguriţe pe zi de către copii şi bătrâni;

- uleiul de ricin se ia intern, câte o linguriţă, dimineaţa, pe nemâncate, o dată pe săptămână, în cantitate restrictivă, deoarece are un puternic efect laxativ, provocând purgaţia prin stimularea peristaltismului, cu debarasarea rapidă a toxinelor.

Multe lichide, legume şi fructe proaspete

Tratamentul va începe cu câteva zile de repaus absolut în care se vor consuma numai lichide (ceaiuri, sucuri şi apă fiartă), pentru cruţarea colonului. În constipaţiile obişnuite, atone sau spastice, sunt recomandate alimente uşor fermentabile, ciorbe sau supe, salate de crudităţi şi un aport crescut de lichide (1,5 – 2 litri timp de 10 zile consecutiv) consumate, în special, în timpul meselor.

Legumele şi fructele proaspete, bogate în fibre, vor fi consumate nu numai ca desert, ci şi înainte sau între mese, contribuind la deplasarea rapidă a materiilor reziduale prin tractul digestiv. Cele mai indicate legume verzi sunt salatele de castraveţi, varză albă şi roşie, conopidă, salata verde (la masa de seară), spanac, ştevie, ridichi negre, ceapă (1-2 linguri ceapă rasă amestecată cu ulei), praz, usturoi, mărar, pătrunjel, leuştean, morcov ras, ţelină, sfeclă roşie, fasole verde, mazăre verde, tomate, vinete, dovlecel, dovleac, asmăţui.

Consumaţi multe prune proaspete

Dintre fructe sunt indicate, în primul rând, prunele proaspete, uscate sau în compoturi (câte 10-20 bucăţi), cunoscute încă din Antichitatea greco-romană pentru efecte purgative, colagoge, dezintoxicante şi energizante. Bune acţiuni au curele zilnice cu 300-500 g fructe proaspete sau sucuri naturale de caise uscate, piersice, cireşe albe, vişine, dude, agrişe, fragi, mure, căpşuni (câte 1 kg timp de 7-10 zile), zmeură, coacăze roşii, mere cu coajă, pere, portocale, struguri albi cu gust acrişor (cure de 1-2 zile pe săptămână), pepene galben şi roşu, castane comestibile, măsline (fructe şi ulei), curmale, stafide, banane, smochine fierte în lapte.

Sub formă de sucuri din fructe se consumă câte 3 pahare pe zi preparate din prune (compot cu 15-20 prune la 1 litru de apă), suc din 2 mere şi 250 g struguri, suc de pepene, coacăze roşii şi agrişe, cidru de pere, care au bune efecte în regularizarea scaunelor. La copii sunt indicate siropuri din mere şi piersici.

Foarte eficient este sucul de dovleac, preparat din 500 g fruct curăţat de coajă şi seminţe, iar miezul se pune la fiert într-un vas emailat, cu apă cât cuprinde. După fiert, sucul se consumă imediat sau se păstrează cel mult 10 ore în frigider. Se va bea zilnic câte un pahar, dimineaţa şi seara, atât timp cât se menţine starea de constipaţie.

Dietă cu iaurt

Un regim de cruţare constă din consumul de iaurt (pentru restabilirea echilibrului florei intestinale, dereglat prin gastroenterite şi tratamente cu antibiotice), lapte bătut, smântână, kefir, zer, gălbenuş de ou, făinoase cu lapte, cereale integrale, pâine neagră sau graham (200-250 g pe zi) cu unt şi miere, tărâţe de grâu, orez şi ovăz cu lapte, boabe încolţite de grâu şi secară, zeamă de varză murată, margarină, frişcă proaspătă, ulei de porumb sau de floarea-soarelui, marmeladă, magiun, dulceaţă, îngheţată, vin roşu, citronade şi alte băuturi gazoase. În general sunt recomandate alimente bogate în magneziu (peşte slab - fiert sau rasol, crustacee, nuci, seminţe, fasole uscată). În schimb se renunţă la alimentele rafinate, procesate industrial şi bogate în grăsimi.

Pentru creşterea activităţii digestive se recomandă un amestec din morcov ras (5 linguri), seminţe de floarea-soarelui decojite (o lingură), tărâţe de grâu (o lingură), seminţe înmuiate de in (o linguriţă), ceapă tocată (1/2 lingură) şi ulei de măsline (două linguri); cantitatea se consumă integral dimineaţa, cu 30 minute înainte de micul dejun.

La sugarii constipaţi se va da, o dată pe zi, o fiertură de ovăz, preparată dintr-o linguriţă făină de ovăz, fiartă în 150 ml apă.

▲ Reţeta autorului

- rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană;

- frunze de frasin, salvie, volbură, patlagină;

- flori de soc, porumbar;

- seminţe de in.

▲ Mierea polifloră, remediu important în constipaţie

Reţete:

- miere polifloră (o lingură) şi 4 prune uscate se macerează peste noapte într-un pahar cu apă rece, iar în dimineaţa următoare se bea zeama şi se mănâncă prunele;

- mierea polifloră (1-2 linguriţe) se diluează cu ceai de busuioc, cimbru şi sunătoare (în părţi egale), din care se ia o linguriţă la o cană de apă şi se consumă la 60 minute după mesele principale;

- miere polifloră (100 g pe zi), care se toarnă în suc de mere sau de frasin şi se bea după masa de seară;

- mierea de albine (1-2 linguri) se fierbe 3 minute cu un vârf de cuţit de aloe (frunze uscate) în 250 ml apă şi se iau 3 linguri pe zi, înainte de mese;

- polen (4 linguriţe pe zi), din care 2 linguriţe dimineaţa, timp de 3 zile consecutiv, cu reluare la intervale de 3 luni.