Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Remedii naturiste contra intoxicaţiei cu tutun
Simptomele intoxicării cu tutun încep cu dureri de cap, ameţeli, greaţă, vomă, oboseală generală, pierderea memoriei, tremurături, sughiţ, transpiraţii reci, salivaţie abundentă, degradarea dinţilor şi a papilelor gustative, lipsa poftei de mâncare, scăderea rapidă în greutate, uneori leşin. Dat fiind că această intoxicare dă o dependenţă greu de controlat, încercaţi să renunţaţi la fumat la timp, utilizând remedii fitoterapeutice la îndemână.
Principalul compus toxic din fumul de ţigară este nicotina, implicată în provocarea bolilor cardiovasculare, cu acţiune directă asupra vaselor sanguine şi a celulelor nervoase din creier; creşte tensiunea arterială şi colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală şi tromboze vasculare. Gudronul are efecte puternic cancerigene, cu localizare mai frecventă pe esofag, laringe, buze, stomac, ficat, pancreas şi rinichi.
Monoxidul de carbon irită laringele, bronhiile şi plămânii, fiind implicat în declanşarea cancerelor la nivelul aparatului respirator. Prin trecere din plămâni în sânge se cuplează cu hemoglobina din eritrocitele sanguine şi blochează oxigenarea creierului până la asfixiere totală.
Din cauza acestor efecte nocive, tabagismul este considerat o toxicomanie licită, o maladie cu atributele unei epidemii grave, într-o continuă extindere, cu aprobarea tacită a factorilor de răspundere din toate ţările, indiferent de stadiul lor de civilizaţie şi cultură.
Tabagismul se află la originea multor boli:
- afecţiuni cardiovasculare, inclusiv angina pectorală, infarct miocardic, creşterea tensiunii arteriale, arterite obliterante şi tromboze;
- boli pulmonare cronice şi acute, bronşite, tuse tabagică, pneumonie, scleroză pulmonară, emfizem pulmonar, tuberculoză;
- cancere cu diferite localizări (plămâni, laringe, esofag, buze, limbă, pancreas, ficat, stomac, colon, prostată);
- boli gastro-intestinale (gastrite, ulcer gastric şi duodenal, halenă);
- slăbirea reflexelor la conducătorii auto, contribuind la creşterea riscurilor de accidente.
Fumătorii pasivi, îmbolnăviţi fără voia lor
O boală gravă provocată de tabagism este bronho-pneumonia obstructivă cronică (BPOC). Aceasta prezintă câteva simptome distincte: sufocare severă, producerea excesivă de spută, respiraţie şuierătoare, usturime în gât, congestie şi hipersecreţie nazală, tuse, febră, somnolenţă, intoxicare cu CO2, insomnie, depresie psihică, poftă de alimente dulci şi reducerea atenţiei. La o acutizare mai avansată, unul din opt pacienţi necesită spitalizare şi terapie intensivă.
La copii şi adolescenţi există riscul cel mai mare al dependenţei şi intoxicării cu tutun. În primul rând, din mai multe motive psihologice, tinerii adoptă cu mare uşurinţă fumatul, pe care îl asociază cu maturitatea, independenţa, virilitatea şi modernismul, fără să cunoască riscurile majore ale unor îmbolnăviri grave după instalarea dependenţei de nicotină.
Nefumătorii care inhalează, fără voia lor, fumul de ţigară din mediul de viaţă (locuinţe, birouri, şedinţe, restaurante, trenuri) vor trebui să beneficieze de o protecţie specială, întrucât se apreciază că fumătorii preiau doar 15% din fum, iar restul de 85% se împrăştie în atmosfera din jur. Fumătorii pasivi, în primul rând copiii, se pot îmbolnăvi de aceleaşi boli ca şi fumătorii activi. Mai întâi apar iritaţii oculare, urmate de afecţiuni ale căilor respiratorii (tuse, bronşite), ulcere, boli coronariene şi unele forme de cancer (pulmonar şi laringian). S-a constatat că un nefumător care stă 20 de ani lângă o persoană ce fumează câte 20 de ţigări pe zi acumulează în plămâni circa 4 kg de funingine, prezentând cantităţi mari de nicotină în sânge şi urină.
Remedii pentru a renunţa la fumat
În uz intern, se recomandă folosirea produselor care modifică gustul nicotinei sau acţionează împotriva tulburărilor provocate de lipsa acestui drog:
- infuzie de pedicuţă, numită şi brădişor, preparată din 5 g pulbere uscată şi măcinată la 200 ml apă clocotită: se infuzează 5 minute, se strecoară şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, cu o oră înainte de micul dejun, într-o cură de durată până la abandonarea fumatului, provocând o senzaţie de vomă la aprinderea ţigării;
- infuzie de cimbrişor (4 linguri la un litru apă clocotită; se infuzează 3 minute, se strecoară şi se bea întreaga cantitate fracţionată în doze de 50 ml, la intervale de 15-20 de minute. La aprinderea ţigării apare senzaţia de vomă care dispare imediat după înlăturarea fumului;
- decoct din rizomi de obligeană, din care se bea câte o lingură, înainte şi după mesele din cursul zilei;
- sirop de creson, din care se ia câte o linguriţă de 8-10 ori pe zi, la intervale de două ore;
- mestecarea unei linguriţe de rizomi sau frunze uscate de obligeană, care se ţine în gură timp de 5-10 minute, de 3-4 ori pe zi, având un gust amar şi aromat, cu efect de diminuare a poftei de fumat şi de respingere a fumului.
Un procedeu străvechi de denicotinizare, absolut inofensiv, constă în utilizarea unui extract alcoolic cu plante verzi de ovăz, luând câte un păhărel (80-100 ml) de 3 ori pe zi, cu efect imediat de dezintoxicare şi inhibare a apetitului pentru fumat.
Alte tratamente recomandă ceaiuri cu alga brună sau cătunică, decoct din frunze de nuc sau hrean (două căni pe zi), macerat din usturoi (o cană dimineaţa), leurdă, frunze de pătrunjel, ulei de mentă sau de ricin.
Reţeta autorului: pedicuţă, obligeană, cimbrişor, cimbru, dovleac, hrean, usturoi, mentă, nuc, pelin.
În uz extern, se pot aplica pe abdomen cataplasme cu frunze fierte de pelin.
Consumaţi multe seminţe de dovleac şi fructe
Regimul alimentar va include câteva reţete care şi-au dovedit eficacitatea:
- seminţe de dovleac (60 g) decojite şi pisate, care se amestecă cu 20 g zahăr şi 10 g coji de portocale rase în 160 ml apă; se bea prin înghiţituri rare, iar după 5 ore se ia o lingură cu ulei de ricin;
- seminţe de dovleac (300 g) decojite şi bine pisate, amestecate cu miere de albine pentru a fi consumate dimineaţa, pe nemâncate, iar după câteva ore se ia o lingură de ulei de ricin.
La acest tratament se adaugă o cură cu propolis, drojdie de bere, borş de tărâţe şi oţet de mere.
Se vor evita alimentele cu gust amar (cafea, ciocolată amăruie, bere, sucuri cu cofeină, alcooluri tari, unele mirodenii), care pot trezi dorinţa de fumat. De asemenea, se vor evita alimentele care îngraşă (dulciuri, paste făinoase, pâine) şi se vor înlocui cu fructe, legume sau alte alimente sărace în calorii.
Ce trebuie făcut în perioada de sevraj
Renunţarea definitivă la fumat este un act de mare voinţă, pentru fiecare fumător existând o motivaţie individuală, pro sau contra. Pentru abandonarea definitivă a fumatului se propun următoarele acţiuni:
- alegerea perioadei optime de renunţare la fumat, în zile lipsite de stres, fiind preferate concediile petrecute la munte sau în momentul apariţiei unor afecţiuni care impun interzicerea fumatului (gripe, guturai, bronşite, viroze respiratorii, pneumonie, ulcere, infarct miocardic);
- evitarea locurilor cu mulţi fumători (restaurante, cafenele, cluburi, discoteci);
- evitarea fumatului în spaţii închise (birouri, dormitor, camera copiilor);
- renunţarea la fumatul din timpul nopţii şi mai ales la ţigara foarte dăunătoare de dimineaţă, luată pe nemâncate;
- vor fi îndepărtate toate obiectele ispititoare (ţigări, pipe, scrumiere, brichete, chibrituri), care nu vor mai fi lăsate pe masa de lucru sau în buzunarele fumătorului;
- dimineaţa şi seara se va face o baie caldă şi o spălare pe dinţii îngălbeniţi;
- membrii de familie, prietenii şi colegii de muncă, de preferat nefumători, vor susţine ideea renunţării totale şi definitive la fumat, întrucât reducerea treptată a numărului de ţigări s-a dovedit ineficace, pacientul căutând uşor noi pretexte de a relua fumatul intensiv;
- în perioada de sevraj, când reapare pofta de fumat, se va mesteca un fruct, un morcov, bomboane mentolate şi se va bea multă apă pentru a elimina toxinele din sânge.
Sport şi alimentaţie sănătoasă
Timpul liber va fi ocupat cu plimbări pe jos sau cu bicicleta, alergări zilnice, exerciţii de inspirare a aerului curat, practicarea unor sporturi uşoare în compania nefumătorilor, vizionarea de spectacole şi lectură în săli de nefumători.
În cazul copiilor şi tinerilor fumători este necesară o educaţie mai atentă, atât în familie cât şi în şcoli, fără pedepse şi interdicţii severe, dar cu exemplu personal al educatorului, urmărind inocularea convingerii că prin renunţare la fumat scade riscul unor îmbolnăviri grave, creşte speranţa de viaţă şi se pot economisi sume importante din bugetul familiei.
Există opinia că renunţarea la tutun poate duce la creşterea în greutate a corpului, în medie, cu 2-3 kg la bărbaţi şi cu peste 5 kg la femei. În acest caz se va reduce o cantitate de 300-500 de calorii din alimentaţia zilnică, mai ales la carne, mezeluri, sosuri, cartofi prăjiţi, pâine albă, alcool şi cafea.
După reuşita renunţării definitive la fumat, monoxidul de carbon va fi înlăturat din organism în timp de 12 ore, nicotina va dispărea după două zile, după două luni se va îmbunătăţi circulaţia sângelui în membrele inferioare, iar riscul cancerului pulmonar şi al bolilor cardiovasculare se va reduce substanţial după un an.