Remedii naturiste pentru inflamația veziculei biliare

Problemele cauzate de inflamarea veziculei biliare pot fi simțitor ameliorate sau chiar înlăturate apelând la o serie de preparate pe bază de plante. Administrate corect, acestea sunt de un real folos organismului și nu au efecte secundare. Printre plantele cele mai indicate în asemenea situații se numără rostopasca, păpădia, cicoarea și frunzele de mentă.

 Vezicula biliară este organul de tranziție a sucului biliar (bila sau fierea), care este secretat, în flux continuu, de anumite celule specializate ale ficatului. Într-un organism sănătos, bila este de culoare galbenă, neiritabilă, fluidă sau ușor vâscoasă. Într-un organism bolnav, bila devine verde închis, aproape neagră, și are acți­une acidă și corozivă asupra țesu­turilor. Principalele boli manifestate din această cauză sunt colecistita și angiocolita.

Fitoterapia acestor afecțiuni dureroase se realizează cu plante medicinale care au proprietăți antiinflamatoare, antimicrobiene, anti­spastice, diuretice, coleretice (favorizează secreția bilei), colagoge (stimulează deversarea bilei în intestin) și depurative (asigură eliminarea toxinelor din sânge):

• Rădăcină de cicoare - decoct, luat înainte de mesele principale, având efecte colagoge, coleretice şi depurative;
• Codița șoricelului - infuzie, din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte coleretice și colagoge;
• Rostopască - infuzie, câte două linguri la intervale de trei ore, în cursul zilei, evitând supradozarea;
• Sunătoare - infuzie, se beau trei ceaiuri pe zi;
• Păpădie - infuzie, se beau zilnic 2-3 ceaiuri, sau tulpini fragede mâncate crude, primăvara și vara, începând cu patru tulpini pe zi și mărind doza, treptat, până la 15 tulpini, după care se scade zilnic la patru tulpini;
• Frunze de mentă - infuzie, se beau trei ceaiuri reci pe zi;
• Frunze de anghinare - infuzie, cu o concentrație în creștere săptămânală, de la 2 la 3-4 lingurițe, în 300 ml apă clocotită, care se bea fracționată în trei reprize pe zi;
• Flori de siminoc sau de gălbenele - infuzii, se beau câte două ceaiuri pe zi, cu 30 de minute înainte de mesele principale.

Regimul alimentar constă în excluderea grăsimilor animale, greu digerabile, care rămân mult timp în stomac, provocând dureri abdominale acute și constipații. Se vor consuma cu rezervă brânzeturile grase sau fermentate, smântâna, gălbenușul de ou și ouăle prăjite, nuci, alune, condimente iuți, ciocolată, cafea, alcooluri tari.

Bolnavii vor consuma, de prefe­rință, supe strecurate de zarzavat, sucuri de legume (morcov, țelină, salată, sfeclă roșie), compoturi și sucuri de fructe (mere, lămâi, portocale, grapefruit) diluate cu apă, până la cantitatea de doi-trei litri pe zi. Mai sunt recomandate carnea slabă de vițel și pui, brânza de vaci, laptele degresat, iaurtul, pastele făinoase. Sunt indicate sosurile dietetice (tomate, albe, de zarzavat şi de fructe).

În timpul crizelor dureroase de colecist se iau două linguri de ulei de măsline sau de floarea-soarelui cu puțin suc de lămâie, dimineața, pe nemâncate, după care bolnavul va sta culcat pe partea dreaptă, timp de 30 de minute.