Repaosul alimentar ne face mai sănătoși și crește speranța de viață

Dacă mâncăm pe parcursul unei zile într-un interval de numai 6-8 ore, abținându-ne de la mâncare pentru restul zilei, am putea fi mai sănătoși și am putea trăi mai mult, este concluzia unei echipe de cercetători americani de la Universitatea Johns Hopkins, Maryland.

„Postul intermitent”, cum au denumit autorii studiului acest program de alimentație zilnică, declan­șează o schimbare metabolică prin care organismul își consumă rezervele de grăsime și le transformă în energie. Astfel, devine mai rezistent la stres și scade riscul de a ne îmbolnăvi, inclusiv de cancer sau obezitate, și, în plus, ne putem bucura de o viață mai lungă. 

Locuitorii insulei japoneze Okinawa, din Marea Chinei de Est, au cea mai mare speranță de viață la nivel global și o stare de sănătate excelentă, care le permite să fie independenți până la vârste înaintate. Regimul lor alimentar obișnuit este unul slab caloric, dar bogat în nutrienți. 

Studiul cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins, publicat de „The New England Journal of Medicine” și preluat de CNN, pune longevitatea locuitorilor din Okinawa și pe seama obiceiului lor de a nu mânca nimic într-un interval de până la 18 ore pe zi. Acest program zilnic de alimentație ar avea capacitatea de a regla nivelul de zahăr din sânge. În cadrul unui alt studiu, efectuat în 2018 pe un eșantion restrâns, trei bărbați cu diabet de tip II nu au mai avut nevoie de medi­cație după ce au slăbit, respectând acest program de „post intermitent”. Este un rezultat încurajator, care practic demontează ceea ce se credea până acum, și anume faptul că diabetul este o boală incurabilă.

Pacienții care au ținut acest tip de regim au dezvoltat o rezistență mai mare la stres, printr-o creștere a capacității creierului de adaptare la experiență (neuroplasticitatea). În cazul persoanelor în vârstă care au respectat perioadele zilnice de repaos alimentar s-a constatat o îmbunătățire a memoriei verbale comparativ cu subiecții neincluși în acest program. Pentru a cunoaște mai bine, însă, efectele pe termen lung ale „postului intermitent” este nevoie de mai multe cercetări. Studiile clinice efectuate de cercetătorii americani s-au concentrat doar pe adulți tineri și de vârstă mijlocie supraponderali, astfel încât beneficiile și siguranța nu pot fi generalizate la alte grupuri de vârstă. 

Programul alimentar obișnuit include în general trei mese principale pe zi și una sau două gustări între ele. Concentrarea celor trei mese și a gustărilor într-un interval de cel mult 8 ore zilnic este, se pare, pentru mulți dintre noi un obiectiv destul de dificil. Apariția senzației de foame provoacă iritabilitate și lipsă de concentrare, ceea ce ne-ar putea descuraja să ne schimbăm obiceiurile alimentare. Când creierului i se transmite senzația de foame, hipotalamusul, în care se află centrii nervoși ai foamei, eliberează hormonii care provoacă pofta de mâncare. Apare, astfel, tentația de a mânca mai mult decât avem nevoie. Dar nu este un obstacol de nesurmontat, dacă avem răbdare și voință de a ne schimba orele de masă, susțin specialiștii americani. Senzația de foame și apariția unei stări de iritare sunt normale în această situație, iar ele dispar, de regulă, în două săptămâni sau cel mult o lună, pe măsură ce corpul se obișnuiește cu noul program de alimentație.