Rezistența la antibiotice limitează opțiunile de tratament al infecțiilor

Au trecut deja patru decenii de când a fost descoperită cea mai nouă clasă de antibiotice, dar care nu mai face față bacteriilor rezistente, care au suferit între timp numeroase mutații. La ora actuală, putem vorbi chiar de existența unor bacterii multirezistente, cu rezistență extinsă, sau chiar bacterii pan-rezistente. Antibioticele, cea mai importantă clasă de medicamente utilizate în tratamentul infecțiilor, se dovedesc neputincioase în fața superbacteriilor, atrag atenția specialiștii. 

Dacă nu se inventează medicamente noi, oamenii ar putea să moară din nou de la boli banale, exact ca în secolele trecute, a avertizat recent Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Problema legată de rezistența bacteriilor la antibiotice este aceea că limitează opțiunile de tratament administrat pacientului, a explicat medicul specialist în boli infecțioase Valeriu Gheorghiță, în cadrul unui forum organizat, recent, la Bucu­rești, de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila“. S-a ajuns în această situație din cauza utilizării în exces sau fără o indicație clară a tratamentelor antibiotice pe scară largă, atât în medicina umană, cât și în medicina veterinară. Creșterea nivelului de rezistență a bacteriilor la antibiotice se leagă de utilizarea excesivă sau incorectă a acestui tip de medicamente.

Cel mai recent profil de țară „State of Health in the European Union”, publicat pe 28 noiembrie anul trecut, menționează că nivelurile de rezistență la antimicrobiene se menţin ridicate în România. În urma testărilor din 2017, s-a constatat că 22,5% din tulpinile izolate de Klebsiella, care produc infecții nosocomiale, erau rezistente la antibiotice. Această cifră plasează România pe locul al treilea la nivelul Uniunii Europene, deși s-a constatat o scădere față de 2016. Țara noastră se poziționează în topul clasamentelor în ceea ce privește consumul de antibiotice per capita și pe ultimele poziții la procentul de populație care știe că utilizarea antibioticelor nu este eficientă în tratarea gripei și răcelii. 

OMS consideră rezistența la antibiotice una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății în plan global, ea cauzând anual circa 700.000 de decese. Se estimează chiar că, în următorii 30 de ani, bacteriile rezistente ar putea ucide un om la fiecare 3 secunde, o situație apropiată de perioada Evului Mediu. Un avertisment similar a lansat, recent, într-un editorial, și profesorul Tim Jinks, coordonatorul unui program din Marea Britanie pentru cercetarea bacteriilor rezistente la medicamente. Dacă în anii care urmează nu va fi descoperită o nouă clasă de antibiotice, există riscul ca boli sau infecții tratabile până acum să ducă la complicații fatale pentru pacienți. 

Concluzionând, omenirea se află într-o adevărată luptă contracronometru în fața acestei amenințări. Situația este alarmantă, mai ales că în ultimii ani au scăzut cheltuielile și resursele alocate cercetării, la nivel mondial, pentru descoperirea unor clase noi de antibiotice, care să facă față bacteriilor rezistente.