Roinița, o barieră în calea îmbătrânirii premature

Plantă medicinală bogată în uleiuri volatile, roinița este recomandată pentru stări de anxietate, adesea însoțite de frici (de origine cunoscută sau necunoscută), uneori chiar de palpitații cardiace și de supraactivarea sistemului nervos simpatic (secreții mari de adrenalină și cortizol), hiperhidroză (transpirație excesivă), digestie lentă. Așadar, poate fi folosită intern, atunci când nivelurile hormonale cauzate de stres încetinesc funcția digestivă și excită sistemul cardiovascular. 

Consumul de preparate pe bază de roiniță scade activitatea tiroidei și reglează activitatea hormonală, putând fi asociată în astfel de afecțiuni cu sunătoare și talpa-gâștei. Roinița poate fi utilizată și pentru inhibarea activității herpesului simplex. În acest caz, tratamentul va include administrarea de lizină, ca supliment alimentar. Eficacitate are și asupra herpesului zoster: tinctura sau infuzia de roiniță din frunze proaspete poate fi utilizată intern, iar extern se fac aplicații cu amestec de ulei esen­țial de roiniță, diluat în ulei vegetal 1:5. 

Indicațiile digestive ale roiniței sunt vechi în istorie. Gustul uşor amar revigorează eliberarea sucurilor gastrice. Uleiurile esențiale de roiniţă sunt antibacteriene, astfel că elimină bacteriile ca urmare a fermentării intestinale. De asemenea, proprietățile antispastice ale acestei plante sunt calmante pentru crampele stomacale, mai ales atunci când sunt însoțite de gaze. 

În acest caz se recomandă asocierea cu menta. Infuzia se consumă după mesele principale, câte două cești pe zi. Gustul său plăcut, cu iz uşor de lămâie, o face un remediu ideal pentru greață și vărsături, la femeile însărcinate, de exemplu, sau la copiii care suferă de gastroenterită. 

Roinița are și efect protector împotriva stresului oxidativ. Protejează celulele împotriva îmbătrânirii premature cauzate de radicalii liberi. Se consumă o infuzie din frunze proaspete, zilnic. Planta are efect diaforetic (de a provoca trans­pirația). Deschide porii pielii pentru a favoriza schimbul de căldură la suprafață și, prin urmare, reduce febra. Favorizează transpirația, unul dintre principalele noastre mecanisme de reglare a căldurii interne. Poate fi utilizată cu succes în fazele febrei în scădere, când persoana afectată a atins vârful temperaturii.

Această plantă poate fi utilizată și în cazul migrenelor, durerilor de cap însoțite de probleme digestive, al problemelor cognitive cauzate de bătrânețe sau de boala Alzheimer. Totodată, favorizează reducerea în dimensiune a tumorilor mamare, este benefică în caz de hipertensiune provocată de stre­sul cronic, în oboseală și în anumite stări depresive.

Cele mai bune rezultate se obțin folosind infuzia de frunze proaspete sau tinctura, care se prepară, asemănător tincturii din vârfuri înflorite proaspete, astfel: la 100 g de plantă se adaugă 200 ml alcool de 95° și se lasă la macerat 20 de zile, la întuneric și răcoare. Se iau 30 până la 60 de picături o dată sau de mai multe ori pe zi, în func­ție de afecțiune. Infuzia din frunze proaspete sau uscate sau vârfuri înflorite se prepară dintr-o lingură de plantă la 200 ml apă clocotită, care se acoperă și se infuzează 10-15 minute. Se strecoară și se consumă două-trei căni pe zi, călduțe.