Rolul alimentelor în sănătatea dentiţiei

După o dezvoltare sănătoasă a dentiţiei, păstrarea acesteia se face respectând regulile de igienă (pe care le-am descris într-un articol anterior), dar şi alimentându-ne sănătos. În apariţia cariei dentare, cei mai nocivi sunt hidraţii de carbon. Aşa se explică de ce la popoarele cu alimentaţie exclusiv vegetală sau animală nu există carii dentare. Efectul cariogen al hidrocarbonaţilor depinde atât de contactul acestora cu dintele, cât şi de durata contactului.

Alimentaţia are un rol foarte important în dezvoltarea unor dinţi sănătoşi, mult mai rezistenţi la apariţia cariilor dentare. Două substanţe sunt responsabile de formarea sănătoasă a dinţilor şi a oaselor copilului: calciul şi vitamina D (care absoarbe calciul din alimente). Sursele naturale cele mai importante de calciu sunt laptele şi produsele lactate, ouăle, legumele verzi, fructele, pâinea. Mama va trebui însă să administreze suplimentar calciu copilului, primăvara şi toamna, câte 10 zile pe lună, până la vârsta de 15 ani, pentru a asigura un aport suficient din această substanţă. Vitamina D este produsă şi stocată de organismul uman atunci când ne expunem la soare. Alimentele care conţin o cantitate mare de vitamina D sunt: laptele integral, peştele, untul. Aportul suplimentar de vitamina D este indicat în sezonul rece, până la 15 ani.

Pentru păstrarea sănătăţii dinţilor, foarte importantă este consistenţa alimentelor. Astfel, alimentele moi sunt mai cariogene decât cele dure sau cele din pulberi, faţă de cele lichide. Alimentele zaharoase vâscoase, adezive (lipicioase), cum ar fi jeleurile, caramelele, sunt favorizante procesului carios, deoarece rămân timp îndelungat în cavitatea bucală, mai ales în locurile greu accesibile curăţirii. Asociind însă aceste alimente cu lipidele (grăsimile), se reduce timpul de retenţie pe dinte şi scade, astfel, nocivitatea acestora.

Pâinea şi combinaţia de amidon cu zaharuri (fursecurile, prăjiturile, cerealele îndulcite, foarte iubite de copii) sunt mult mai cariogene decât zahărul simplu. Glucoza şi fructoza, zaharul din fructe şi miere sunt la fel de nocive ca zaharoza.

După cele relatate anterior, am putea sublinia o concluzie:

- cantitatea de zahăr consumată de copil sau adult în decursul unei zile este mai puţin importantă decât forma produselor din zahăr şi orarul consumului;

- consumarea acestor produse frecvent, între mese, în cantităţi mici este mai periculoasă decât consumarea întregii cantităţi odată, într-o singură porţie, imediat după o masă principală;

- alimentele lipicioase sunt de zece ori mai periculoase decât sucurile îndulcite.

Din cauza acizilor conţinuţi de sucurile artificiale sau chiar naturale, este recomandat doar consumul a unul-două pahare pe zi, restul cantităţii de lichide consumate să fie doar apă. Foarte indicat este ca aceste sucuri să fie băute cu paiul, astfel dinţii ajung mai puţin în contact cu acizii.

Cum prevenim formarea cariilor

Alimentele şi obiceiurile alimentare recomandate în prevenirea cariei ar fi:

- stimularea unei secreţii salivare rapide şi massive, prin consumul unor alimente mai dure, aromatizante, la sfârşitul meselor;

- consumul alimentelelor-"detergent": legume şi fructe crude;

- consumul alunelor sau al brânzei la sfârşitul mesei, ce va compensa scăderea pH-ului produsă de alimentele dulci, ceea ce merele nu pot face;

- folosirea gumei de mestecat imediat după masă pentru cel mult 15 minute; aceasta va stimula secreţia salivară;

- periajul dentar imediat după masă.