Românii consumă antibiotice în exces

Medicii din întreaga ţară atrag atenţia asupra unui fenomen ce ia amploare de la an la an, cu urmări grave asupra sănătăţii: consumul abuziv de antibiotice. Pe viitor, din această cauză ar putea fi pus în pericol tratamentul unor infecţii cu anumiţi germeni.

Potrivit datelor oficiale, în România, în 2012, 600.000 de oameni, reprezentând 3% din totalul populaţiei, luau într-o singură zi antibiotice. „Cea mai mare cantitate de antibiotice se eliberează în farmaciile cu circuit deschis, şi nu în farmaciile de spitale. Consumul de antibiotice este şi de o calitate redusă. Nu folosim acele antibiotice care au mai puţine pro­ble­me la nivel comunitar, folosim antibiotice care stimulează ra­pid selecţia de rezistenţe bacteri­e­ne, stimulăm apariţia unor si­tu­aţii pe care le numim dismicrobism, adică dispariţia florei noastre endogene, care îm­pie­di­că să apară bacterii care să ne îm­bolnăvească. Vorbim despre pe­niciline, cefalosporine, chino­lo­ne“, a explicat conf. dr. Gabriel Popescu, preşedintele Sub­co­mi­siei ­pentru limitarea rezistenţei microbiene din cadrul Mi­nis­te­rului Sănătăţii (MS).

Consumul abuziv din ultimii ani a fost înlesnit, pe de o parte, şi de uşurinţa procurării acestor medicamente, uneori chiar şi fără prescripţie medicală. De ace­ea, specialiştii consideră că medicii şi farmaciştii trebuie să constituie un filtru atent în prescrierea şi comercializarea antibioticelor. „Pacientul nu ar trebui să plece din farmacie cu antibiotic dacă nu a venit cu o prescripţie medicală. Populaţia nu trebuie să îşi autoadministreze antibiotice rămase de la un tra­ta­ment anterior, să nu solicite medicului sau farmacistului pre­scrierea, respectiv eliberarea de antibiotice şi să întrebe dacă e necesară prescrierea de antibiotice, de exemplu într-o viroză respiratorie“, a mai spus preşe­dintele subcomisiei din Mi­nis­te­rul Sănătăţii.

Excesul de antibioterapie duce, potrivit medicilor, la infes­ta­rea cu germeni rezistenţi la an­tibiotice. Una dintre aceste bac­terii este Clostridium difficile. Statisticile arată că în 2010, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ s-au înregistrat 20 de ca­zuri de infecţii cu Clostridium di­fficile, în 2011 - aproape 140 de ca­zuri şi 10 decese, în 2012 aproa­pe 440 de cazuri şi 11 ca­zuri de deces, iar în 2013 peste 500 de cazuri şi 8 decese. „Clo­stridium difficile este o bacterie pe care toţi putem să o avem, co­piii chiar într-un procent foarte mare, şi atunci, dacă faci un tra­ta­ment cu antibiotice excesiv şi dis­trugi flora normală bacte­riană care protejează intestinul, ceea ce rămâne neinfluenţat de că­tre antibioticul pe care l-am dat are ocazia să se dezvolte în exces, unde găseşte loc liber“, a ex­plicat conf. univ. dr. Ale­xan­dru Rafila, preşedintele So­ci­e­tă­ţii Române de Microbiologie.

Acesta a mai declarat pentru Agerpres că Ministerul Să­nă­tă­ţii ar trebui să ia măsuri ferme pentru eliminarea totală a eli­be­ră­rii antibioticelor din farmacii fă­ră reţetă, iar medicii ar trebui să fie vigilenţi şi să recomande un antibiotic doar atunci când exis­tă certitudinea unei infecţii bac­teriene.