Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
23 Dec, 2024
Ruscuţa de primăvară, recomandată în angina pectorală
Ecaterina T., Sibiu: "Aş dori să ştiu cât de eficientă este ruscuţa de primăvară în tratamentele fitoterapeutice. Vă mulţumesc."
Prof. Constantin Milică: Ruscuţa de primăvară este o plantă de sezon cu flori mari, cu 10-20 de petale galben-aurii, lucioase, situate în vârful unei tulpini de 20-40 cm înălţime. În România, planta creşte pe terenuri calcaroase, ca cele din Grecia, pe coaste abrupte şi însorite, prin păşuni şi fâneţe uscate şi prin poienile largi din pădurile situate în zone cu climat continental şi stepic. În plin sezon de înflorire, se recoltează partea aeriană care se usucă în încăperi bine aerisite sau în uscătorii artificiale, cu flux de aer cald până la 600C. Atât florile, cât şi frunzele conţin cantităţi ridicate de glicozizi cardiotonici (adonină, adonidină, adonitoxină, cimarină), cu structură asemănătoare glicozizilor din lăcrămioare şi degeţel, dar cu avantajul că nu se acumulează în organismul uman. Mai există şi alte substanţe bioactive (saponine, flavonoizi şi derivaţi cumarinici) cu proprietăţi cardiotonice, eficiente în tahicardie nervoasă, angină pectorală, extrasistole de natură nervoasă, miocard slăbit, hipertensiune, ateroscleroză, tulburări de ritm cardiac pe fond nervos şi tulburări circulatorii. Se administrează sub formă de infuzii, extracte apoase, siropuri şi tincturi (5-10 picături pe zi). Merită a fi cunoscut faptul că această plantă a dispărut sau este în pericol de dispariţie în multe ţări europene (Bielorusia, Olanda, Cehia, Italia, Ucraina), dar se mai păstrează în România, fiind ocrotită prin lege şi interzisă la export.
