S-a descoperit un nou factor de risc în apariţia migrenei

Geneticienii britanici au descoperit primul factor de risc genetic asociat cu formele obişnuite de migrenă, fapt care ar putea conduce la punerea la punct a unor noi terapii eficiente împotriva acestei afecţiuni dureroase. Cercetătorii au examinat profilul genetic pentru peste 50.000 de persoane, pentru a putea face o comparaţie între oamenii care suferă de migrenă şi celelalte persoane. Astfel, oamenii de ştiinţă au identificat o mică variaţie a ADN-ului care cauzează o creştere cu o cincime a riscului de apariţie a migrenei. Pe plan mondial, zilnic, aproximativ 300 milioane de persoane suferă din cauza migrenelor. Studiul a fost coordonat de Aarno Palotie, directorul unui consorţiu internaţional din cadrul companiei britanice Trust Sanger Institute. Variaţia genetică RS1835740 este situată pe cromozomul al 8-lea, între două gene - PGCP şi MTDH/AEG-1. Această variaţie genetică reglează nivelul de glutamat, o substanţă care joacă rolul de "mesager" între neuroni. Acumularea de glutamat în zona în care au loc sinapsele dintre neuroni ar putea avea un rol declanşator pentru crizele de migrene. Dacă această teorie se confirmă, împiedicarea formării acestor acumulări ar putea deveni ţinta unor noi terapii promiţătoare, consideră autorii studiului. Această variaţie alterează gena MTDH/AEG-1, care efectează la rândul ei gena EAAT2. Aceasta din urmă controlează producţia unei proteine ce permite evacuarea glutamatului din zona joncţiunilor nervoase cerebrale. Proteina a fost deja asociată în trecut cu epilepsia, schizofrenia şi diverse tulburări de anxietate.