Sănătate prin post și fitoterapie

În afara perioadelor lungi de post, stabilite prin calendarul creștin, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată în tot restul anului, măcar o zi-două pe săptămână (frecvent miercurea și vinerea). În aceste zile se va reduce rația zilnică de mâncare la jumătate, fără a suferi de foame. În locul bucatelor „de dulce“ se vor consuma multe legume și fructe, alături de fulgi de porumb sau de ovăz.

Am intrat deja în cel mai mare post de peste an, cel al Paș­telui, și considerăm necesare câteva lămuriri și sugestii legate de modul în care trebuie să ne alimentăm în această perioadă.
Considerate ca înfometări absolut necesare, bine gândite și organizate pe perioade limitate, posturile alimentare pot avea fie un caracter total (post negru - în care se acceptă numai consumul de apă), fie un caracter par­țial (în care se elimină anumite alimente „de dulce“, mai greu digerabile). Ca formă intermediară de post cu lungă durată este „postul uscat“, în care se acceptă consumul, spre seară, numai al mân­cărurilor uscate, fără untdelemn, respectiv pâine cu apă, fructe uscate și semințe uscate. Aceste posturi de lungă durată pot fi întrerupte doar la anumite sărbători religioase, prin dezlegări la pește, icre, untdelemn și vin (harți).

Suntem datori să subliniem simptomele care pot să apară la persoanele care adoptă postul alimentar total. În primele zile, simt senzații puternice de foame, eventual dureri de cap, vertij, insomnii și grețuri, mai rar întâlnite la femei decât la bărbați. În continuare apar o scădere progresivă a forței musculare, stări de somnolență, constipații, diminuarea accentuată a diurezei și reducerea substanțială a randamentului în activitatea fizică și intelectuală. Din aceste considerente sunt scutiți de post „negru“ copiii, lăuzele, convales­cenții după operații sau bolnavii cronici.
În afara perioadelor lungi de post, stabilite prin calendarul creștin, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată în tot restul anului, măcar o zi sau două pe săptămână (frecvent miercurea și vinerea). În aceste zile se va reduce rația zilnică de mâncare la jumătate, fără a suferi de foame. În locul bucatelor „de dulce“ se vor consuma multe legume și fructe (mere rase, de exemplu), alături de fulgi de porumb sau de ovăz. Dacă pe parcursul zilei apare senzația de foame, se vor bea ceaiuri (infuzii neîndulcite) de sânziene, gălbenele, roiniță și coada-șoricelului. În aceste zile săptămânale de post ne vom simți mult mai bine, mai mobili, sănătoși, energici și cu mintea limpede, cu condiția de a evita eforturile fizice și intelectuale exagerate.

Postul, o terapie benefică

Din punct de vedere medical, posturile vin, frecvent, după o alimentație necorespunzătoare, adesea excesiv carnară, asigurând o curățire a organismului de impuritățile, grăsimile și toxinele care se acumulează, treptat, în ficat, rinichi și mai ales în colon, unde blochează procesele de autoînnoire.

Carnea consumată în exces, în timpul iernii, devine o otravă pentru organism. Cine mănâncă multă carne trăiește puțin sau se îmbolnăvește de multe afec­țiuni grave, întrucât componentele din carne se digeră greu și rămân mult timp în stomac și intestine. Efecte similare au și grăsimile animale, mezelurile (cu conservant - glutamat de sodiu), șunca, afumăturile, vânatul și untul. Această alimentație greoaie, într-o perioadă cu consum energetic redus, slăbește organismul, care devine obosit, uzat, incapabil să asimileze corect hrana. Chiar și unele margarine sunt periculoase, din cauza conținutului ridicat în grăsimi sintetice care nu pot fi „arse“ de organism.

Puțini oameni cunosc, de asemenea, efectele negative ale consumului de pâine albă, adesea „albită“ de unii brutari, prin adaos de vitamine sintetice, minerale, conservanți și alte sub­stanțe cu E-uri dăunătoare. Im­plicațiile consumului permanent de pâine albă constau în declan­șarea unor afecțiuni cardiovasculare, inclusiv a unui posibil infarct cardiac și formarea de calculi biliari și ateroscleroză, deoarece glucidele rafinate din pâinea albă pot fi rapid transformate în lipide, colesterol și trigliceride. Mai indicată este pâinea intermediară, neagră sau graham care, prin tărâțe și germeni, aduc organismului multe vitamine nealterate.

Regenerează țesuturile

Posturile alimentare din tot cursul anului constituie cele mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave declanșate, în principal, de un regim nutritiv necorespunzător, alături de alți factori de risc. În afară de purificarea și dezintoxicarea organismului, alimentația „de post“ contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a țesuturilor, o intensificare a vitalității și o mărire a rezistenței la boli, infecții și la alți factori nefavorabili de viață. Acestea explică efectul favorabil al posturilor în remedierea principalelor boli ale civilizației, respectiv cancere, cardiopatii, artrite, scleroză în plăci și îmbătrânire prematură. De asemenea, are efecte favorabile în unele boli cronicizate ca: diabetul zaharat, ulcerul gastric și duodenal, ateroscleroza, forme de obezitate și celulită, boli alergice (astm, poliartrite) și ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicații alimentare și medicamentoase, gută, unele afecțiuni dermatologice.

Regimul alimentar în timpul postului

Pe durate de minimum 7-14 zile consecutiv se pot înlocui produsele dăunătoare (cărnuri și grăsimi animale) cu legume și fructe în stare proaspătă. Sunt de bază: soia, fasole, ciuperci, nuci, alune, ceapă, zarzavaturi, care conțin necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri minerale și oligoelemente, cu efecte atât nutriționale, cât și adjuvante în diabet, purificarea sângelui, convalescență, anemie, oboseală cronică și regenerarea țesuturilor intoxicate prin alimentație.

Se mai recomandă consumul de sucuri naturale și salate din morcov, sfeclă roșie, țelină, pătrunjel, păstârnac, gulii, varză, spanac și salată verde, cu efecte bune pentru orice vârstă, începând cu sugarii, în cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicații, tulburări gastrice, hepatobiliare, stomacale și cardiace. Salatele servite cu ulei nerafinat și oțet sau lămâie precum și legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, își păstrează conținutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, ușurează digestia, fiind un bun laxativ natural și stimulent al tranzitului intestinal. Având o valoare energetică mai redusă decât carnea și subprodusele animaliere, alimentația cu legume și fructe proaspete este indicată în caz de obezitate și celulită. Consumatorii de varză, conopidă și tomate reduc riscul îmbolnăvirii de cancere, la stomac, plămâni și prostată.

Pe toată durata postului este binevenită o cură sistematică cu vitamine.

Tratamentul cu plante medicinale

Este un domeniu special în strategia apărării sănătății din perioadele de post. Se recomandă a se consuma, zilnic, câte 3-4 căni cu ceaiuri luate prin înghițituri rare, din care să nu lipsească florile de arnică, coada-șoricelului, gălbenele, mușețel, soc, trifoi roșu, frunze de salvie, anghinare, urzică, afin, frag, mentă, mesteacăn, herba de busuioc, coa­da-calului, rostopască, sânziene galbene și sulfină. În consum se mai includ fructe de ienupăr, afin, măceș și păducel, muguri de plop negru și rădăcini de valeriană, obligeană, păpădie, tătăneasă.

În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahăr în sânge și urină, precum și la hipertensivii obezi care necesită o purificare a sângelui de deșeuri metabolice (toxine, otrăvuri), este indicat un post alimentar de 7-8 zile în care, pe lângă restricția alimentară, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete și ceaiuri medicinale din speciile mențio­nate mai sus.