Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Sănătate şi vitalitate din „iarba celor şapte îngeri“

Sănătate şi vitalitate din „iarba celor şapte îngeri“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 18 Mai 2014

Angelica sau „iarba celor şapte îngeri“ a fost cultivată în grădinile mănăstirilor încă din Evul Mediu, fiind recomandată pentru proprietăţile sale medicinale şi condimentare şi pentru aroma deosebit de plăcută, cu gust dulce-amărui.

În scopuri medicinale se folosesc rădăcinile, tulpinile, frunzele şi seminţele plantei. Rizomii cu rădăcini se recoltează după anul II de cultură, în lunile august-octombrie sau la începutul primăverii (martie-mai). După uscare la soare sau în camere puţin încălzite (sub 400C), rădăcinile capătă un miros aromat, caracteristic şi gust amar-aromat, uşor picant. Frunzele şi tulpinile se recoltează în iunie-iulie, iar seminţele în iulie. La recoltare, planta nu va fi atinsă cu mâna umedă, deoarece sucul său este iritant asupra pielii şi a mucoaselor sensibile, ca urmare a prezenţei furano-cumarinelor. Poate declanşa unele fotodermatoze prin fotosensibilizarea dermei expuse îndelung la radiaţiile solare.

Pentru bolile aparatului respirator au efecte în astm bronşic, bronşite cronice, epidemii de gripă, tuse, febră, tuberculoză, fortificarea bronhiilor, sinuzită.

Se folosesc:

- decoct din rădăcini şi seminţe uscate;

- tinctură din rădăcini;

- ulei volatil din seminţe luat în doze reduse;

- seminţele, consumate de trei ori pe zi, reduc frecvenţa bolilor cu 50%.

Contra afecţiunilor sistemului nervos acţionează în astenie fizică şi intelectuală, sindrom isteric neuroastenic, nevralgii, agitaţie nervoasă, labilitate psiho-vegetativă, stres, migrene, oboseală, surmenaj, anxietate, stări depresive, excitarea funcţiilor cerebrale, dureri de cap, spasme de origine nervoasă, paralizie, epilepsie, rahitism.

Se folosesc:

- infuzie sau decoct din rădăcini;

- macerat la rece într-o cură de 30 de zile;

- ulei volatil din seminţe luat în doze reduse;

- pulbere din rădăcini uscate şi măcinate.

În reumatismul cronic degenerativ, poliartroze şi gută se folosesc:

- decoct din rădăcini uscate;

- decoct amestecat cu oţet pentru frecţii locale;

- tinctură din ulei de angelică şi camfor în alcool 700;

- ulei eteric de angelică (se iau 25 picături în 50 ml ulei de floarea-soarelui sau măsline);

- pulbere din rădăcini uscate.

În afecţiunile cardiovasculare există efecte bune în aritmii extrasistolice, palpitaţii, întărirea inimii.

Pentru întârzierea în dezvoltarea mentală şi în dificultăţi de concentrare la copii şi şcolari se foloseşte uleiul din seminţe cu rol de excitant cerebral.

Pentru erupţii tegumentare, eczeme, plăgi, acnee, contuzii, ulceraţii, muşcături de câine turbat şi afecţiuni bucale se utilizează comprese cu decoct din rădăcini proaspete şi frunze crude, comprese cu tinctură diluată.

În anemii provocate prin pierderi hemoragice, boli infecţioase şi convalescenţă prelungită se recomandă tinctură din rădăcini.

Pentru întârzierea procesului de îmbătrânire este indicat uleiul eteric din seminţe în doze reduse, cu rol de excitant cerebral.

Forme de preparare şi utilizare a produselor terapeutice:

- infuzie din rădăcini, seminţe şi tulpini preparată dintr-o lingură la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10-15 minute şi se beau două-trei ceaiuri pe zi, înainte de mese;

- decoct din 10-15 g rădăcini uscate la 500 ml apă; se fierbe 10-15 minute la foc mic şi se beau două-trei ceaiuri pe zi, înainte de mese;

- decoct din seminţe de angelică: o linguriţă se fierbe 5 minute, se infuzează acoperit şi se beau câte două căni pe zi, îndulcite cu miere de albine;

- macerat din rădăcini şi seminţe (în părţi egale), care se prepară din 20 g plantă la un litru apă rece, având efecte în crampe stomacale, colici intestinale, vome, astenie, ameţeli, vertij, nevralgie şi afecţiuni ale glandei tiroide;

- tinctură din rădăcini (20 g în 100 ml alcool 700) se lasă la macerat timp de 10 zile şi se iau câte 10-20 picături de trei ori pe zi, înainte de mese, într-o cură de 30 de zile;

- tinctură din amestec de angelică, podbal, iarbă mare (în părţi egale); se consumă câte una-două linguriţe de 3 ori pe zi, cu bune efecte în astmul bronşic;

- comprese reci cu macerat din rădăcini proaspete sau frunze crude (50 g la litru) pentru plăgi, contuzii, ulceraţii;

- lichior tonic din 25 g tulpini verzi şi un gram de nucşoară care se macerează timp de 15 zile în 1,5 litri alcool 700 din fructe; după strecurare se adaugă sirop făcut dintr-un kg zahăr şi 500 ml apă şi se păstrează la rece;

- cremă alcoolizată preparată din: 10 g tulpini de angelică, 4 g nucşoară, 1,5 g scorţişoară, 0,3 g cuişoare; totul se macerează timp de 6 săptămâni într-un litru de alcool 700, se adaugă sirop format din 300 g zahăr, 300 g apă, se continuă macerarea şi se strecoară;

- pulbere din rădăcini uscate şi mărunţite din care se ia câte un vârf de cuţit; se ţine timp de 5 minute sub limbă de 3-4 ori pe zi, înainte de mese, în cure de durată.