Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Sănătatea orală şi bolile cardiovasculare
Aşa cum am prezentat şi în articolul anterior, sănătatea orală şi cea generală se află într-o puternică legătură. Astfel, igiena dentară este foarte importantă pentru sănătatea cavităţii orale, a dinţilor, dar şi pentru sănătatea inimii.
Persoanele care îşi îngrijesc dinţii şi merg regulat la cabinetul stomatologic prezintă o reducere cu până la 30% a riscului producerii unui atac de cord, accident vascular sau a altor boli cardiovasculare. O dantură impecabilă reduce considerabil frecvenţa atacurilor de cord şi a celorlalte boli de inimă. Există o bacterie responsabilă pentru bolile gingivale şi cariile dentare, care poate ajunge în sânge, determinând formarea cheagurilor sanguine, iar mai departe foarte uşor se pot produce atacurile cardiace şi cerebrale. Inflamaţiile prezente în cavitatea orală la pacienţii cu diferite boli gingivale pot determina blocarea arterelor sanguine. Persoanele care nu realizează periajul dentar de două ori pe zi sunt sensibil mai supuse riscului de a se îmbolnăvi de boli de inimă. Gingiile sângerânde, cariile dentare şi igiena orală deficitară pot declanşa producerea unei boli cardiace. Persoanele cu o igienă defectuoasă prezintă diferite forme de gingivită, ceea ce înseamnă sângerare gingivală, facilitându-se, astfel, intrarea în sânge a peste 600 tipuri de bacterii din cavitatea bucală. Gura este o parte destul de "murdară" a corpului uman. Prin vasele de sânge deschise din cauza sângerării gingivale, bacteriile ajung în circulaţia generală, iar de aici se unesc cu trombocitele, formând acele cheaguri de sânge care blochează vasele, producându-se aşa-numitul "atac de cord". Foarte important în producerea bolilor cardiovasculare, mai ales în boala coronariană, este şi numărul de dinţi pe care pacientul îi mai are în gură. Persoanele care au mai puţin de 10 dinţi în gură prezintă un risc mai mare de a suferi de o boală cardiacă, faţă de o persoană de aceeaşi vârstă care are 25 de dinţi. Astfel, se poate concluziona că infecţiile de natură dentară afectează sistemul circulator şi determină o inflamaţie cronică cu risc pentru producerea bolilor cardiovasculare. Numărul de dinţi naturali pe care îi are pacientul în gură poate emite informaţii despre expunerea la inflamaţii cronice a persoanei respective, de-a lungul vieţii. Bolile cardiovasculare sunt cele mai frecvente cauze de deces, iar prezenţa diferitelor bacterii în cavitatea orală a pacienţilor cu o igienă orală defectuoasă creşte riscul apariţiei acestora.