Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Şapte erori frecvente în folosirea antibioticelor

Şapte erori frecvente în folosirea antibioticelor

Data: 15 Octombrie 2010

Un studiu al prof. Mircea Angelescu, prezentat în cadrul aniversării Zilelor Ştiinţifice ale Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", ce se desfăşoară în această perioadă, arată cele mai frecvente erori în utilizarea antibioticelor. Astfel, şapte dintre cele mai întâlnite astfel de greşeli sunt: lipsa diagnosticului clinic, nefolosirea sau interpretarea greşită a datelor de laborator, indicaţii nejustificate, alegerea greşită a antibioticelor sau a asocierilor, greşeli în conducerea tratamentului, utilizarea abuzivă a antibioticelor în scop profilactic şi greşeli în tehnica de administrare. Din păcate, de cele mai multe ori antibioticele sunt folosite în orice stare febrilă, cu diagnostic neprecizat în bănuiala unei infecţii. Tratamentul "la întâmplare" sau "pe încercate", nefundamentat pe criterii raţionale (de probabilitate sau cel puţin empirice), recurgerea la raţionamente simpliste şi simplificatoare de genul "febră înseamnă infecţie, înseamnă antibiotice" reprezintă, în opinia medicilor, atitudini care duc la eşec terapeutic sau la modificarea evoluţiei clinice a bolii, împiedicând stabilirea ulterioară a diagnosticului (mascare clinică şi bacteriologică), se explică în studiu.