Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Sarea în exces scade imunitatea
Se ştie deja că hipertensiunea arterială poate fi provocată şi de consumul excesiv de sare, determinând creşterea riscului de accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă. Totodată, reprezintă un factor favorizant și pentru osteoporoză, cancer de stomac și diferite afecțiuni renale. Cercetătorii belgieni au ajuns la concluzia că sarea ne poate afecta și sistemul imunitar.
Obiceiul de a mânca prea sărat reduce nivelul de energie pe care o poate genera sistemul imunitar, împiedicându-i astfel funcționarea normală, este concluzia unui studiu realizat de experții Universității Hasselt din Belgia, preluat de revista Live Science.
O serie de studii anterioare au arătat că sarea poate afecta în mai multe moduri celulele sistemului imunitar. Dacă astfel de perturbări se produc pentru perioade mai lungi de timp, se poate ajunge la declanșarea unor boli inflamatorii sau autoimune, a explicat profesorul Markus Kleinewietfeld, coautor al studiului amintit. Cu câțiva ani în urmă, mai mulți cercetători germani au descoperit că un nivel prea ridicat de sare în sânge poate influența direct funcționarea unui grup de celule ale sistemului imunitar denumite monocite, care sunt cele mai mari celule sangvine și fac parte din sistemul imunitar cu care ne naștem. Rolul lor este de a identifica și „devora” agenții patogeni care ajung în organism, precum și celulele infectate și pe cele moarte.
Profesorul Kleinewietfeld și colegii săi au descoperit acum că, timp de trei ore după consumul unei cantităţi mai mari de sare, celulele sistemului imunitar produc mai puțin adenozin-trifosfat (ATP), adică molecula organică responsabilă de transmiterea energiei către toate celulele din organism. Prin diverse reacții biochimice, mitocondriile, denumite și „centrale celulare”, transformă energia din alimentele consumate în adenozin-trifosfat, iar acesta din urmă susține apoi procesele biochimice de la nivelul diferitelor tipuri de celule, de exemplu dezvoltarea mușchilor sau reglarea metabolismului. Mai exact, cercetătorii au descoperit că nivelurile mari de sare în sânge inhibă un grup de enzime cunoscut sub numele de complexul II, în reacția în lanț care produce ATP. Aceasta înseamnă că mitocondriile produc mai puțin adenozin-trifosfat, adică mai puțină energie, ceea ce face ca monocitele să se transforme în fagocite cu aspect anormal. Paradoxal, deși fagocitele neobișnuite s-au dovedit mai eficiente în combaterea infecțiilor, acest lucru nu este neapărat ceva bun, deoarece un răspuns imun crescut poate produce mai multe inflamații în organism, care, la rândul lor, cresc riscul de boli cardiovasculare.
O parte dintre subiecții studiului efectuat în Belgia au luat zilnic, timp de două săptămâni, suplimente de sare de câte 6.000 de miligrame, adică triplu față de cantitatea zilnică recomandată. Ceilalți participanți la studiu au consumat câte o pizza întreagă care conținea fiecare câte 10.000 mg de sare. Efectul observat a fost că mitocondriile au eliberat mai puțină energie în organism, dar nu a fost de lungă durată: după opt ore de la consumul de pizza, analizele celor incluși în acest grup de studiu au arătat că mitocondriile din organismul lor funcționau din nou normal.
„Poate fi un lucru bun. Ar fi fost îngrijorător dacă celulele ar fi fost private de energie pentru o perioadă mai lungă de timp“, consideră Dominik Müller, profesor la Centrul Max Delbrück de Medicină Moleculară din cadrul Asociației Helmholtz și Centrului de Cercetări Experimentale și Clinice din Berlin. Cu toate acestea, autorii studiului atrag atenția că nu este clar care sunt efectele atunci când o persoană consumă constant sare în exces. (I. M.)