Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
„Sat Alzheimer“ la Iaşi
Un Centru de Excelenţă pentru Diagnosticarea şi Tratamentul Demenţei Alzheimer în cadrul căruia va fi construit şi un „Sat Alzheimer” va fi înfiinţat la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi, cu fonduri europene, proiectul fiind declarat eligibil. În cadrul acestuia, pacienţii vor locui în case, îşi vor putea pregăti, supravegheaţi, micul dejun şi vor putea merge la cafenelele sau librăriile „săteşti”.
Alzheimer este o boală deosebit de gravă, al cărei început trece, din păcate, de cele mai multe ori fără a fi observat. Dacă la boli precum cancerul există şi numeroase cazuri de pacienţi vindecaţi, în cazul acestei boli, medicina nu a înregistrat vreun succes. Singura şansă este menţinerea bolnavilor sub tratament, astfel încât degenerarea să se producă mai greu şi speranţa de viaţă relativ independentă să crească. În momentul de faţă bolnavii sunt internaţi în spitale pentru a fi trataţi, însă, urmând un model olandez, medicii specialişti din Iaşi s-au gândit să înfiinţeze un adevărat sat în care bolnavii să locuiască şi să fie trataţi. Acesta va funcţiona la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi, Centrul de Excelenţă pentru Diagnosticarea şi Tratamentul Demenţei Alzheimer urmând să fie construit cu fonduri europene.
Managerul Institutului de Psihiatrie Socola din Iaşi, Gabriel Oprişanu, a declarat pentru Agerpres că proiectul, unic în România, are o valoare de 1,4 milioane de euro, va intra în următoarea etapă a procesului de evaluare şi selecţie, cea tehnică şi financiară.
„În acest moment, în România nu există un sistem standardizat privind prevenţia şi asistenţa pacienţilor cu demenţă Alzheimer. Proiectul propus de noi, o premieră pentru ţara noastră, este structurat atât pe depistarea pacienţilor în stadiul de pre-demenţă a bolii Alzheimer prin screening populaţional. Acest lucru este posibil prin determinarea cantitativă din sânge a unor biomarkeri biochimici. Coordonatori vor fi prof. dr. Roxana Chiriţă şi doctorul Brânduşa Vornicu. Pe de altă parte, ne propunem construirea unui «Sat Alzheimer» la secţia exterioară Bârnova a institutului. Acesta va fi construit şi va funcţiona după modelul olandez pentru asistenţa pacienţilor cu Alzheimer în stadiul II, un stadiu mediu de evoluţie a bolii”, a declarat dr. Gabriel Oprişanu.
Înfiinţarea unui astfel de centru este necesară, spune Gabriel Oprişanu, întrucât în cursul anului 2015, la Institutul de Psihiatrie Socola au fost asistaţi 2.594 de pacienţi cu demenţă, 423 dintre aceştia având demenţe de tip Alzheimer, iar în 2016 numărul lor a crescut la 2.690, dintre care 425 fiind cu demenţe Alzheimer, în 2017 numărul lor a ajuns la 2.622, dintre care 348 demenţe Alzheimer. În 2018 numărul aproape s-a dublat, la Socola fiind înregistrate 4.322 cazuri de demenţe, dintre care 573 cu Alzheimer.
„Este un prim pas, extrem de important, pentru construirea «Satului Alzheimer», unul din proiectele pentru care institutul a militat foarte mult. Din punctul de vedere al infrastructurii, «Satul Alzheimer» sau «sat autonom» va fi un ansamblu de case pentru bolnavi, magazine, cafenele, restaurante, sală de spectacole şi de spaţii de relaxare, parc, grădină de flori, de zarzavat, teren de sport. Din punct de vedere medical, toţi locuitorii «satului» vor urma un tratament medicamentos, însă, mai presus de orice, nu vor fi priviţi ca nişte pacienţi propriu-zişi, ci ca oameni care vor trăi în respectivul centru având o anumită boală”, a declarat dr. Gabriel Oprişanu.
Conform proiectului, „Satul Alzheimer” va fi un spaţiu special amenajat pentru pacienţi, oferindu-le acestora un stil de viaţă cât mai normal posibil din punct de vedere fizic. Locul va reprezenta un mediu prietenos în care pacienţii să nu realizeze că viaţa lor s-a schimbat, un mediu care să le ofere activităţi pe care le-au practicat cu plăcere înainte de îmbolnăvire, un loc unde să le fie redată demnitatea umană.
Personalul medical nu va purta halate albe, iar persoanele care vin în contact cu pacienţii vor fi ergoterapeuţi, psihoterapeuţi, psihologi, kinetoterapeuţi, asistenţi şi medici. Pacienţii, însoţiţi de ergoterapeuţi, vor face zilnic cumpărături în magazinele construite în „sat”, vor pregăti micul dejun şi cina. În cadrul acestui centru se va crea un nivel ridicat de normalitate pentru pacienţi, care vor putea să meargă la cumpărături, să gătească, să stea pe o bancă în parc, să bea o cafea la o terasă, să picteze, să cânte la pian, să socializeze în siguranţă, fără a se confrunta cu riscurile din „lumea reală”.
„Va fi o comunitate medicală care va reproduce modelul unei comunităţi obişnuite şi în care pacientul va fi, de fapt, un membru al comunităţii, cu o activitate cotidiană similară celei de dinaintea îmbolnăvirii. Vorbim, aşadar, despre o mare familie, iar fiecare membru va fi implicat în activităţi de petrecere a timpului în comun”, a declarat dr. Gabriel Oprişanu.
Valoarea întregului proiect transfrontalier depus de Institutul de Psihiatrie Socola Iaşi şi Spitalul de Psihiatrie Bălţi, din Republica Moldova, se ridică la aproape 1,8 milioane de euro, din care 1,4 milioane de euro revin Institutului de Psihiatrie Socola, iar 346.350 de euro Spitalului de Psihiatrie Bălţi.