Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Scăpaţi de amigdalită cu gargară de nalbă de pădure
Astăzi vă prezentăm o plantă medicinală mai puţin cunoscută, dar extrem de importantă în fitoterapie: nalba de pădure. Proprietăţile acesteia ajută mai ales în tratarea afecţiunilor bronho-pulmonare.
Astfel, nalba de pădure acţionează cu succes în cazul afecţiunilor bronho-pulmonare (dureri în piept şi gât, amigdalită, traheită, laringită, bronşită, tuse, guturai, astm, năduşeală, pneumonie, tuberculoză), în tulburările gastro-intestinale (enterite, colite, constipaţie, hemoroizi, crize de colon iritabil) şi în afecţiunile căilor urinare (infecţii renale, prostatită). De asemenea, această plantă medicinală combate inflamaţiile buco-faringiene şi oculare, abcesele dentare, nervozitatea, celulita, ulceraţiile pielii, rănile superficiale, eczeme şi furunculi. Pentru bolile pulmonare şi respiratorii este recomandată infuzia dintr-o lingură de frunze şi flori uscate la 200 ml de apă clocotită. Se infuzează 10 minute, se strecoară şi se beau două-trei ceaiuri călduţe pe zi, prin înghiţituri rare, cu efecte de fluidificare a secreţiilor pulmonare în bronşite, laringite, tuse, dureri de piept, năduşeli. În caz de obezitate sau de boli ale sistemului nervos, de mare ajutor este infuzia din 10-15 grame frunze şi flori uscate la un litru de apă clocotită sau lapte dulce; se infuzează 10 minute acoperit, se strecoară, se îndulceşte şi se beau 2-3 ceaiuri călduţe în cazuri de obezitate şi nervozitate. Bolnavii de ascită pot consuma cu succes un decoct din amestec de nalbă, urzică şi pătrunjel de câmp, din care se beau trei ceaiuri pe zi. Pentru tratamentul bolilor renale, al celor respiratorii sau ca pansament al mucoaselor stomacale şi intestinale este indicat consumul de sirop cu amestec din 100 de grame de flori uscate, 100 grame de zahăr şi 100 ml de apă (5-6 linguri pe zi).