Schimbările de temperatură afectează sănătatea

Schimbările de temperatură de la începutul toamnei pot provoca probleme de sănătate, cu simptome de migrenă, ameţeli, stări de slăbiciune, apatie. Cei mai afectaţi de diferenţele climatice sunt copiii, vârstnicii, bolnavii cronic şi femeile însărcinate. În aceste perioade meteo-oscilante creşte numărul cazurilor de bronşită infecţioasă şi sinuzită, atrag atenția medicii imunologi.

Toamna extremelor din acest an, cu fluctuaţii de temperatură, poate da organismul peste cap, în condițiile în care sistemul imunitar este nevoit să se adapteze în timp scurt schimbărilor bruşte de temperatură. Rolul anotimpurilor este tocmai acela de a obişnui organismul treptat cu modificările meteo ce au loc, însă dereglarea acestor perioade de tranzit la care asistăm de câțiva ani încoace forțează organismul să se adapteze rapid la aceste schimbări majore. Astfel, precipitaţiile, umiditatea, presiunea atmosferică şi variaţiile meteo sunt factori ce fac mai vulnerabil organismul în faţa bolilor. De regulă, un corp sănătos poate suporta, fără dificultate, diferenţele mari de temperatură, însă nu puține sunt persoanele care se confruntă, totuși, cu probleme de sănătate, în această perioadă. Specialiștii susțin că, în mod normal, organismul uman are nevoie de circa 14 zile pentru a se adapta la fluctuaţiile meteo, iar o diferenţă de cel puţin patru grade, într-un interval scurt de timp, ne face vulnerabili. Oscilaţiile de temperatură declanşează şi agravează o serie de afecţiuni, în special pe cele de natură respiratorie. Aceiași specialiști spun că o mare parte din populaţie suferă, în perioadele cu modificări meteo rapide, de dureri de cap, stări de somnolenţă, alergii, afecţiuni respiratorii și chiar stări depresive.
Medicii avertizează că, în astfel de perioade, persoanele hipertensive se confruntă cu oscilaţii mai dese ale tensiunii arteriale, dar şi ale pulsului, ceea ce duce implicit la agravarea tahicardiei. De asemenea, umezeala şi temperaturile scăzute determină dureri reumatice şi de articulaţii. Persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cronice cardiace şi respiratorii, trebuie să evite deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate, care creează condiții de îmbolnăvire sau de apariţie a unor complicaţii ale afecţiunilor existente. În plus, incidenţa virozelor şi a virusurilor gripale este mult mai mare, în această perioadă.

Medicul imunolog Tania Bejan afirmă că, la început de toamnă, corpul uman se confruntă cu slăbiciunea fizică, lipsa de energie, melancolia şi predispoziţia pentru răceli şi infecţii. Acestea sunt printre primele semnale ale dereglărilor fiziologice şi psihice cu care corpul se confruntă la modificările meteorologice. „Din cauza acestor oscilaţii bruşte, organismul este afectat din foarte multe puncte de vedere: îşi pierde ritmul de odihnă, creşte starea de oboseală şi se confruntă cu scăderea imunităţii. Toate acestea cumulate constituie un factor de risc ce va duce la agravarea alergiilor şi la creşterea sensibilităţii în faţa atacurilor bacteriilor şi a virusurilor. Astfel, în aceste perioade meteo-oscilante cresc cazurile de bronşită infecţioasă şi sinuzită”, adaugă medicul imunolog, citat de Mediafax. Pacienţii cu afecţiuni cronice trebuie să ţină permanent legătura cu medicii curanţi iar cei care ştiu că au anumite predispoziţii sau afecţiuni ale organismului este important să ţină sub control boala cu medicamentele necesare.

Medicii mai recomandă o alimentație bogată în vitamine şi proteine, în această perioadă, dar şi respectarea unui program regulat de somn. Alimentaţia echilibrată este aliatul de nădejde al sistemului imunitar, dacă asigură aportul de vitamine şi minerale necesar organismului.