Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Seminţele de floarea-soarelui, recomandate în stările de anxietate

Seminţele de floarea-soarelui, recomandate în stările de anxietate

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 06 Aprilie 2014

Stările depresive şi de anxietate sunt legate de schimbările radicale apărute în decursul vieţii sau în urma unor evenimente care induc stări de nelinişte şi stres intens. Medicina naturistă recomandă un regim alimentar echilibrat şi tratamente pe bază de plante medicinale, care ajută organismul să se refacă uşor, fără a lăsa urme.

Sentimentul de frică include crize de tristeţe acută, până la disperare, îngrijorare faţă de cei din jur, lipsă de adaptare, tremurături, ameţeli, frisoane, bufeuri de căldură, insomnii, lipsă de concentrare, depresie psihică, coşmaruri, gânduri negre.

Aparatul cardiovascular înregistrează o tensiune arterială ridicată, palpitaţii cardiace cu ritm alert al bătăilor inimii, crize dureroase în zona inimii, care pot duce la infarct miocardic.

La nivelul aparatului digestiv sunt posibile solicitări urgente de defecaţie, uscarea gurii sau salivaţie intensă, indigestie, dureri abdominale, balonări, pierderea poftei de mâncare.

Folosită în medicina naturistă din timpuri străvechi, sunătoarea prezintă multiple proprietăţi terapeutice (antiulceroase, colagoge, expectorante, antiinflamatoare, vasodilatatoare, antibiotice, calmante), dar are un potenţial uriaş în tratamentul stărilor depresive.

În boli ale sistemului nervos, sunătoarea combate stările de depresie psihică, migrenele, durerile de cap, nevrozele, isteria, nevralgiile faciale, somnambulismul, anxietatea, tulburările de vorbire, traumatismele craniene cu sechele. Tratamentul cu produse din sunătoare este recomandat şi bărbaţilor cu stări depresive, lipsiţi de entuziasm, firi închise şi mohorâte. Atenţie însă! După utilizare, în tratamente interne sau externe, se va evita expunerea corpului la soare, deoarece provoacă fotodermie, manifestată prin roşeaţa pielii, prurit, tumefieri cutanate, umflarea buzelor şi a pleoapelor.

Cum trebuie urmat tratamentul:

r infuzie dintr-o lingură herba uscată şi mărunţită la 200 ml apă clocotită; se infuzează în vas acoperit timp de 10 minute, se strecoară şi se beau trei ceaiuri pe zi, prin înghiţituri rare, după fiecare masă. Pentru acţiunea antidepresivă, cura durează două-trei luni, efectul instalându-se după trei săptămâni de tratament.

r tinctura de sunătoare se prepară din doi pumni de herba uscată la un litru alcool 400; se lasă la macerat două-trei săptămâni, într-o sticlă ţinută la cald, după care se strecoară şi se păstrează la rece, în sticle bine închise. Se consumă câte 10-15 picături, de trei-patru ori pe zi, având acţiune de tip vitamina P asupra permeabilităţii vaselor sanguine. Într-o cură de minimum 21 zile acţionează asupra afecţiunilor nervoase, mai ales în nevroze, nevrite, depresie psihică, astenie, insomnie, somn agitat, mers în somn (somnambulism), tulburări de vorbire.

La tratamentul cu tinctură se recomandă, concomitent, să se adauge consumul unui ceai zilnic de sunătoare, o baie zilnică de picioare şi o baie generală săptămânală.

Baia generală se prepară dintr-o găleată de plante puse la macerat în cinci-şase litri de apă rece timp de 12 ore. În dimineaţa următoare se încălzeşte până la fierbere şi se strecoară în apa din cadă, unde se face, săptămânal, o baie generală cu  efecte în relaxarea stărilor depresive, afecţiuni nervoase, somn agitat, isterie, incontinenţă urinară, calmarea durerilor reumatismale şi în cicatrizarea rănilor şi arsurilor.

Reducerea simptomelor de anxietate se realizează şi printr-un adaos de fosfor în alimentaţie. Ţelina conţine mai mult fosfor decât orice altă legumă şi, ca atare, se recomandă a fi consumată sub formă de salată (rădăcina rasă cu adaos de oţet, ulei şi puţină miere), având efect de diminuare a nivelului hormonilor de stres.

Varza, salata şi alte crudităţi sunt bune surse de vitamine antioxidante (A, C, E), care elimină stările de anxietate. De asemenea, usturoiul, bogat în alicină, acţionează în scăderea stărilor de stres, de tensiune arterială şi în creşterea bunei dispoziţii.

Acţiuni sedative au şi castraveţii, care calmează activitatea ficatului şi reglează circulaţia sanguină.

Nu se vor neglija unele seminţe, ca cele de floarea-soarelui, bogate în fosfor, potasiu, zinc şi complexul de vitamine B, seminţele de susan, care elimină stresul. Unele fructe dulci (banane şi curmale) calmează stările de anxietate.

Zilnic se vor respecta orele de odihnă, eventual cu somn adânc, fără griji şi coşmaruri, se vor face exerciţii de respiraţie profundă, pentru a dispersa acumulările de adrenalină, iar activitatea va fi concentrată spre o muncă uşoară în aer liber şi spre exerciţii fizice şi de relaxare.

Pentru a elimina definitiv aceste stări, cel mai important este autocontrolul celui aflat în suferinţă, cheia vindecării complete fiind propria sa voinţă.