Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Şi copiii pot avea hipertensiune arterială
Hipertensiunea arterială (HTA) se defineşte prin valori ale presiunii arteriale ce depăşesc valoarea 0,5 pentru vârsta, înălţimea şi greutatea copilului. Copiii care sunt predispuşi să dezvolte HTA sunt, de obicei, cei obezi, cu un istoric de HTA în familie şi sunt mai maturi decât vârsta lor, ceea ce sugerează o hipersecreţie de androgeni.
HTA esenţială este rară în copilărie, în apariţia sa un rol important avându-l factorii genetici sau de mediu. HTA secundară are o frecvenţă mult mai mare la copil decât cea esenţială. La vârsta copilăriei descoperirea HTA ridică probleme serioase de diagnostic şi de tratament, şi aceasta deoarece HTA netratată poate determina complicaţii serioase la vârsta copilăriei. Pentru a depista din timp existenţa HTA sunt necesare câteva măsuri preventive: - determinarea HTA sistematic; - când tensiunea arterială depăşeşte valoarea 0,5, copilul respectiv va trebui urmărit în mod special; - prevenirea obezităţii, dar şi a scăderii masive în greutate; - scăderea aportului de sare la un copil obez mai ales dacă există o ereditate hipertensivă. După vârsta de trei ani, determinarea tensiunii arteriale (TA) trebuie să facă parte din examenul clinic de rutină, iar măsurarea TA se va determina la ambele membre superioare sau cel puţin la un membru inferior. Frecvenţa recomandată a măsurătorilor de rutină a TA este următoarea: cu ocazia vizitelor profilactice de bilanţ la 3, 4, 5 ani; la finele şcolii primare; la intrarea în liceu; la orice copil bolnav internat în spital. Cum se măsoară TA la copil Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a întocmit un protocol special de măsurare a TA: - copilul trebuie să păstreze repaus fizic şi psihic timp de cel puţin cinci minute, anterior determinării TA; - măsurarea se face în poziţia şezândă, cu braţul adus pe cât posibil la nivelul cordului; - trebuie aleasă o manşetă adecvată, care să acopere 2/3 din lungimea braţului: 5 cm lăţime pentru sugar, 9 cm pentru copil, 12,5 cm pentru adolescent, 17,5 pentru membrele inferioare la copil şi la adolescentul obez; - este preferabil un manometru care are coloană de mercur; - măsurarea TA se repetă de două ori la fiecare determinare. Indicaţiile măsurării TA la sugar şi la copilul de 1-3 ani: - convulsii sau alte semne neurologice neexplicate; - insuficienţa cardiacă (acută sau cronică congestivă); - edeme, ascită sau alte semne de insuficienţă renală; - tumoră abdominală palpabilă (inclusiv rinichi măriţi în volum); - probleme la nivelul arterelor periferice; - întârziere neexplicată a creşterii staturo-ponderale (indice HTA renovasculară sau boală renală parenclimatoasă cronică); De ce apare boala În stabilirea cauzei apariţiei HTA presupusă a fi la copil trebuie luată în calcul o anamneză familială de HTA, prezenţa unor factori de risc în familie: diabet zaharat; boli cardiovasculare; boli renale; obezitate; prezenţa cefaleei; a tulburărilor vizuale; greaţă; vărsături; dureri abdominale; epistaxis; retard staturo-ponderal; diminuarea performanţelor şcolare; existenţa unor simptome negative pentru o cauză bine determinată de HTA, ca de exemplu: tahicardie, paloare, transpiraţii abundente în caz de slăbiciuni musculare, parestezie, crampe musculare, poliurie; factori dietetici (ingestie excesivă de sare la un bolnav cu insuficienţă renală cornică). După un examen fizic şi paraclinic, medicul va trebui să evalueze severitatea HTA: - HTA de graniţă, cu valori ale TA între 90-95; - HTA uşoară, de obicei asimptomatică, cu valori crescute ale presiunii diastolice; - HTA moderată, care se însoţeşte de manifestări clinice uşoare (uneori semnele clinice sunt absente) şi de creştere de 10-15 cm a presiunii diastolice; - HTA severă se însoţeşte de semne de insuficienţă cardiacă congestivă (la sugari), de encefalopatie, cefalee, greţuri, vărsături, tulburări vizuale, tulburări mentale şi ale stării de conştienţă, confuzie mintală, dezorientare tempo-spaţială, tulburări de memorie, comă cu diferite grade de profunzime, convulsii generalizate sau localizate, hemopareze. În prezenţa unui copil cu HTA, medicul va trebui să evalueze etiologia HTA, respectiv HTA esenţială sau secundară, după care va recomanda un tratament medicamentos şi nemedicamentos pe care părinţii va trebui să-l respecte, ca şi controalele medicale recomandate pentru a stabili evoluţia bolii.