Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Simptome care pot ascunde o afecțiune gravă la plămâni
Diagnosticarea cancerului pulmonar este dificilă și de multe ori se întâmplă tardiv, din cauza simptomatologiei nespecifice sau suprapunerii cu alte afecțiuni (infecții respiratorii, afecțiuni cardiace etc.). Cei mai mulți pacienți sunt diagnosticați după ce boala s-a răspândit dincolo de plămâni, ceea ce le reduce șansele de supraviețuire. Din acest motiv, medicii atrag atenția că este important ca pacienții să nu ignore anumite simptome și să meargă la medic, pentru că, în stadiul incipient al bolii, au la dispoziție mai multe opțiuni de tratament, unele cu potențial de vindecare.
Manifestările ce trebuie tratate ca un semnal de alarmă și care ar trebui să determine pe oricine să meargă la medic cât mai repede sunt infecțiile respiratorii repetate, starea de oboseală resimțită fără un motiv evident, slăbirea bruscă, tusea persistentă, dureri în piept, răgușeală și expectorațiile cu sânge. Anumite simptome ale cancerului pulmonar, pe lângă faptul că pot fi confundate cu cele ale unor afecțiuni pulmonare și cardiovasculare, sunt similare şi celor specifice infecției cu noul coronavirus.
În cazul apariției simptomelor menționate, șansele unei diagnosticări timpurii cresc dacă pacienții își fac fără întârziere investigațiile recomandate de medic, precum radiografie, computer-tomografie, bronhoscopie sau testare moleculară. Descoperit în stadiu incipient, cancerul pulmonar poate fi încetinit din evoluție și chiar cu șanse de vindecare, grație tratamentelor care au evoluat foarte mult în ultimii ani.
„Prevenția este cea mai de preț armă în lupta cu această maladie, iar diagnosticarea incipientă crește semnificativ șansele de recuperare în rândul pacienților oncologici. În cazul cancerului pulmonar, supraviețuirea la 1 an crește de la 15% dacă boala este diagnosticată în stadiu metastazat la 80% în cazul în care diagnosticul se face la începutul bolii”, a subliniat președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irimia.
Cancerul pulmonar este afecțiunea oncologică cu cea mai mare rată de mortalitate la nivel mondial, dar și în România. În fiecare an, în lume, circa 1,8 milioane de pacienți pierd lupta cu această boală, iar în ţara noastră, decesele cauzate de cancerul pulmonar reprezintă 20 la sută din totalul celor provocate de boli oncologice. Practic, la fiecare oră, un român moare din cauza cancerului pulmonar, potrivit datelor publicate de inițiatorii campaniei de conștientizare „O nouă realitate. Același cancer”, lansată în luna septembrie cu scopul de a încuraja prezentarea la medic pentru controale periodice și în cazul unor simptome specifice.
Situația se poate agrava în contextul pandemic actual, din cauza anumitor restricții ce au afectat activitatea în unități sanitare și i-au determinat pe tot mai mulți pacienți să-și amâne vizita la medic de teama de a nu se infecta cu noul coronavirus în spital sau la clinică. Controalele de rutină au fost și ele amânate, fiind astfel întârziată diagnosticarea cazurilor noi de cancer pulmonar. Totodată, din cauza întârzierii programărilor și a faptului că mare parte a personalului sanitar și a resurselor medicale au fost concentrate pe combaterea pandemiei, unii pacienți care aveau deja un diagnostic de cancer au fost nevoiți să-și întrerupă tratamentul.
Trebuie să avem însă în vedere și factorii care pot crește riscul de apariție a cancerului pulmonar, iar fumatul este principalul factor de risc, susţin la unison medicii.
Statisticile ne arată că riscul de deces prin cancer pulmonar este de 15 ori mai mare la persoanele fumătoare, prin comparație cu cele care nu au fumat niciodată. Expunerea la azbest, agenți cancerigeni, radon, infecțiile și, nu în ultimul rând, istoricul familial sunt alți factori de risc în ceea ce privește apariția acestui tip de cancer. (I. M.)