Simptome ce ne orientează către hipotiroidism

Hipotiroidismul, deficitul de hormoni tiroidieni, este o boală ce afectează aproximativ 2% dintre femeile adulte, în timp ce printre bărbaţi boala este de 10 ori mai rară. Cazurile de hipotiroidism uşor, cu modificări ale analizelor de laborator la un individ asimptomatic (adică aparent normal), se numeşte hipotiroidism subclinic şi este mai răspândit decât forma clinică a bolii. Hipotiroidismul congenital apare la unul din 3.500 de nou-născuţi.

Insuficienţa tiroidiană afectează, practic, toate organele şi sistemele organismului, iar simptomele sunt asemănătoare, indiferent de afecţiunea care a produs hipotiroidismul. Bolnavii se pot plânge de astenie, toleranţă scăzută la frig, constipaţie, lipsa apetitului, somnolenţă, scăderea memoriei, dureri de cap. Pielea este palidă, uneori cu nuanţă gălbuie (carotenică), uscată. Părul este, de asemenea, uscat, fără luciu, creşte încet şi se răreşte, atât în cap, cât şi pe corp. Ca urmare a reducerii intensităţii arderilor şi scăderii producţiei de căldură, pielea e rece, iar bolnavii sunt friguroşi.

Lipsa hormonilor tiroidieni duce la acumularea în corp a unor substanţe glicoproteice; acestea reţin apa şi depunerea lor în ţesutul subcutanat duce la aspectul infiltrat, buhăit, mai evident la faţă, gât, mâini şi picioare. Pulsul este rar, iar tensiunea arterială creşte, îndeosebi valoarea tensiunii arteriale minime.

Anemia, un semn important al bolii

Creşterea ponderală, care apare în hipotiroidismele severe, este cauzată de acumularea de glicoproteine şi apă, dar se remite rapid după începerea tratamentului. Muşchii se relaxează întârziat şi pot fi dureroşi. Memoria şi capacitatea de concentrare scad, bolnavii sunt somnolenţi şi randamentul intelectual se reduce. Uneori apar tulburări psihice de tipul depresiei sau chiar tulburări delirante, care sunt reversibile cu tratamentul hipotiroidismului.

Vocea este răguşită şi vorbirea lentă. Uneori, bolnavii au dificultăţi de pronunţie, din cauza infiltrării limbii. Auzul scade, la fel şi vederea nocturnă (în condiţii de luminozitate redusă).

De asemenea, analizele de laborator pot evidenţia la pacienţii afectaţi de hipotiroidism anemie, valori crescute ale grăsimilor din sânge (colesterol, trigliceride), ca şi valori subnormale ale glicemiei.

Hipotiroidismul apărut în copilărie (juvenil) duce la întârzierea creşterii, în special la nivelul membrelor, cu nanism disarmonic (se păstrează proporţiile corporale caracteristice unei vârste mai mici decât cea cronologică), erupţie întârziată a dinţilor, dezvoltare pubertară întârziată şi deficitară. Hipotiroidismul congenital sever, dacă nu este diagnosticat şi tratat rapid după naştere, conduce la leziuni neurologice ireversibile şi retard mental, afecţiune care poarta numele de cretinism. Hipotiroidismul mamei în timpul sarcinii influentează negativ dezvoltarea creierului fătului, cu reducerea, uşoară, a inteligenţei.