Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Simptome şi recomandări alimentare în gastrita acută
Gastrita reprezintă inflamaţia mucoasei gastrice, care poate fi acută şi cronică. Gastrita acută este inflamaţia acută, reversibilă a mucoasei gastrice. Mucoasa gastrică este tumefiată, prin edem şi congestie, iar la nivelul suprafeţei mucoasei apar eroziuni hemoragice şi chiar ulcere acute. Ulcerul acut se vindecă rapid şi nu are tendinţă de recidivă; nu trebuie confundat cu ulcerul cronic.
Din punct de vedere clinic, gastrita acută poate fi „mută“, fără nici o manifestare, dar cu leziuni endoscopice prezente, chiar severe, şi se poate manifestă prin hemoragie digestivă superioară fără durere sau chiar cu durere, greaţă şi vărsături. Există diverse cauze ce pot determina apariţia gastritei acute, printre care şi consumul de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS). Gastropatia la AINS se manifestă prin hemoragie digestivă, adesea fără durere. Cele mai agresive preparate sunt aspirina şi indometacina, urmate de diclofenac şi apoi de celelalte AINS (fenilbutazona, piroxicam, ibuprofen). Efectul lor asupra stomacului se exercită şi în cazul în care ele se administrează pe altă cale decât cea orală (ex. ca supozitoare). Aspirina are însă şi un efect lezional local, care este prezent la administrarea orală. Riscul la aspirină începe în primele 72 ore şi începe de la o singură doză, chiar mica (ex. 325 mg). Recent, au fost comercializate AINS care nu au (sau îl au foarte redus) efect agresiv asupra mucoasei gastrice: Flosulide, Nimesulide (AULIN), Coxibe (VIOXX). Tratamentul gastritei hemoragice la AINS se realizează cu omeprazol sau pantoprazol ori cu misoprostol şi, concomitent, întreruperea administrării medicamentului cauzal. Gastrita acută alcoolică se manifestă prin durere epigastrică, greaţă, vome, hemoragie digestivă, care apar după prânzuri abundente, însoţite de consum important de alcool. Tratamentul presupune 48-72 ore de dietă de protecţie (ceai, pâine, brânză), mucoasa gastrică având o capacitate excepţională de refacere: în 2 zile mucoasa lezată a stomacului este „ca şi noua.“ Gastrita acută de stres, „hemoragică“, apare la bolnavii gravi, cu diverse afecţiuni: infecţie gravă, insuficienţă respiratorie, hepatică, renală, traumatisme, arsuri, hematom subdural. Apar hemoragii digestive grave, dificil de stăpânit cu omeprazol sau chirurgical, iar în cazuri foarte grave poate duce la deces. Alte gastrite acute: prin reflux duodenogastric, după ingestie de acizi sau baze, după iradiere, prin infecţie cu Helicobacter pylori (gastrita acută epidemică), prin infecţie cu alţi microbi (gastrita flegmonoasă), gastrita virală (Herpes simplex, citomegalovirus, Rotavirus). Simptomele gastritei: - lipsa poftei de mâncare; - greaţa; - migrene; - ameţeala; - dureri la nivelul stomacului; - senzaţia de „arsură“ în stomac; - diaree; - balonare. Leacuri naturiste de calmare a gastritei Ceaiul de gălbenele - pentru că sunt un cicatrizant de excepţie, antiseptic şi antibacterian, gălbenelele ajută la refacerea mucoasei gastrice. Trebuie să beţi două căni pe zi, de preferat pe stomacul gol. Ceaiul de sunătoare - a intrat deja în legendă, mai ales printre cei care suferă de afecţiuni gastrice. Are remarcabile proprietăţi cicatrizante. Ceaiul de coada-calului - neutralizează aciditatea gastrică responsabilă de declanşarea lungului şir de probleme. Ceaiul de salvie - se beau treptat, de-a lungul unei zile, 2-3 căni de infuzie de salvie. Acţionează ca un pansament asupra mucoasei gastrice. Ulei de migdale dulci - pentru gastrita însoţită de hiperaciditate se iau câte 20-30 picături în fiecare zi. Tinctura de muşeţel - 10 picături de 5-6 ori pe zi calmează durerile de stomac, au proprietăţi antiinflamatorii, anestezice şi dezinfectante la nivelul mucoasei gastrice. Ulei de sunătoare - se ia câte o lingură seara şi una dimineaţa. Tinctura de rostopască - se administrează mai ales în cazul crizelor de gastrită. Dacă se iau câte 10 picături, de câteva ori pe zi, va scădea hiperaciditatea gastrică şi se vor calma crampele stomacale. Alimente benefice Orezul constituie un remediu cu efect de „tampon“ pentru stomacul bolnav. Este indicat în gastritele de orice tip. Sucul de cartofi s-a dovedit a fi extrem de benefic în eliberarea simptomelor cauzate de gastrită. Doza recomandată este o jumătate de ceaşcă consumată de 2-3 ori pe zi, cu aproximativ 1/2 sau o oră înainte de masă. Mierea de salcâm (o lingură diluată în 100 ml apă caldă şi luată cu două ore înainte de masă) diminuează aciditatea gastrică şi se absoarbe repede, calmând „arsurile“. Laptele din interiorul nucii de cocos este un remediu excelent pentru durerile şi disconfortul cauzate de gastrită. Produse care trebuiesc evitate: alcoolul, tutunul, condimentele picante, carnea, dulciurile, ceaiul negru şi cafeaua, alimentele grase, murăturile, pastele, apa minerală.