Simptomele şi tratamentul crupului la copil

Laringita edematoasă subglotică este o afecţiune cunoscută sub denumirea de „crup“, ce afectează, de regulă, copiii sub 3 ani şi constă în inflamaţia căilor aeriene superioare (mucoasa respiratorie laringiană), determinând îngustarea acestora.

Se manifestă în special prin tuse „lătrătoare“ şi respiraţie zgomotoasă. Respiraţia zgomotoasă din laringită se numeşte „stridor“. Manifestările durează, de obicei, câteva zile.

Înainte de apariţia tusei, copilul poate prezenta dureri de gât, febră, ochi roşii, poate să-i curgă nasul sau poate refuza alimentaţia. Vocea copilului este, de obicei, răguşită şi respiraţia devine dificilă atunci când este agitat. Când trage aer în piept se aude un zgomot numit „stridor“. De asemenea, în special după tuse, când trage aer în piept, se observă retracţia osului pieptului (sternului).

Crupul este mai sever noaptea, când aerul este mai rece şi uscat. Prezenţa respiraţiei zgomotoase (stridor), când copilul este liniştit, înseamnă că boala este serioasă. În general, manifestările respiratorii în crup evoluează către agravare în primele 2-5 zile, după care starea se îmbunătăţeşte şi se transformă într-o răceală mai serioasă. În cursul evoluţiei pot exista mai multe treceri de la o formă uşoară la una mai severă şi invers.

Crupul este produs de o infecţie, cel mai frecvent virală. În momentul respiraţiei, aerul trece prin „cutia vocală“ (laringe) şi „prin tubul de aer“ (trahee) spre plămâni. În crup, cutia vocală şi tubul de aer se inflamează (se umflă) şi se produce îngustarea lumenului. Îngustarea lumenului se produce şi din cauza mucusului, care se află în cantitate mare în lumen. Acest blocaj face ca traheea să se turtească în timpul inspiraţiei. Este un fenomen asemănător cu ceea ce se întâmplă când încercăm să tragem aer printr-un pai parţial astupat la celălalt capăt. Copiii mici, care au un laringe şi traheea mai mici şi mai moi, întâmpină cele mai mari dificultăţi la respiraţie. La copiii mari, crupul este mai rar, deoarece traheea este mai groasă şi mai rigidă.

Tratamentul recomandat

Tratamentul este o urgenţă şi va fi prescris obligatoriu de medic. Cortizonul, sub formă de tablete şi adrenalină, sunt medicamente eficace, utilizate în tratamentul crupului la camera de gardă şi la spital. Uneori, această medicaţie poate determina o îmbunătăţire rapidă şi stabilă a respiraţiei, fără să mai fie nevoie de internare în spital.

Umidificarea şi încălzirea aerului inspirat sunt măsuri folosite pe scară largă, ajutând la fluidifierea secreţiilor, dezumflarea corzilor vocale şi uşurarea respiraţiei. Este foarte important să liniştim copilul, eventual ţinându-l în braţe sau citindu-i o poveste, deoarece agitaţia înrăutăţeşte respiraţia. Se poate folosi baia cu aburi, dând drumul la duş cu apă fierbinte (eventual lăsând şi geamul deschis), pentru a se crea aburi. Copilul va fi menţinut în această atmosferă timp de 10-30 de minute.

Atenţie, însă! Crupul este o boală periculoasă deoarece se poate produce agravarea bruscă! Este important să dormiţi în aceeaşi cameră cu copilul pe toată durata bolii, pentru a observa din timp când respiraţia devine dificilă. Interziceţi fumatul în preajma copilului, pentru că poate agrava evoluţia.

Boala este contagioasă, mai ales în primele 3 zile sau atâta timp cât este prezentă febra. De îndată ce se simte mai bine, copilul poate merge în colectivitate.

Mergeţi de urgenţă la spital dacă:

- respiraţia devine dificilă atunci când este liniştit (osul pieptului este tras înapoi când trage aer în piept);

- copilul devine palid sau se învineţeşte (de obicei după tuse);

- copilul este agitat, iritabil sau delirează;

- are temperatură mare (peste 39 de grade), are dificultăţi la înghiţire, salivează abundent şi/sau arată rău;

- respiraţia şi stridorul nu se ameliorează după 10 minute de băi de aburi;

- pentru orice alt motiv de îngrijorare sau nesiguranţă.