Singurătatea, o problemă globală de sănătate

Singurătatea ar putea ajunge la proporțiile unei adevărate epidemii globale cu consecințe grave asupra sănătății, favorizând apariția demenței, a problemelor cardiace, accidentelor vasculare și chiar decesele premature. Din acest motiv, experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) consideră că singurătatea trebuie abordată ca o problemă globală și au decis, în acest sens, constituirea unei comisii care să dezvolte politici de integrare socială a persoanelor afectate de singurătate.

Un sondaj recent al agenției Gallup, realizat în 142 de țări, arată că sentimentul de singurătate este resimțit din ce în ce mai mult de oameni din întreaga lume și mai ales de către tineri. Un sfert dintre cei intervievați au declarat că se simt foarte singuri sau aproape singuri. Acest sentiment s-ar fi accentuat în perioada pandemiei, dar mulți îl resimt încă și după eliminarea măsurilor de distanțare socială. Oamenii au nevoie de inte­racțiune socială, dar cauza sentimentului de singurătate nu o reprezintă doar restric­țiile din perioada pandemiei. Dezbaterile publice care în multe cazuri polarizează societatea au schimbat în mare măsură modul de interac­țiune socială, ceea ce îi îndepărtează pe oameni unii de alții, explică un specialist în psihologie, dr. Moira Somers, citată de publicația Global News.

Refugiul multor oameni în lumea virtuală a rețelelor de social-media este o altă cauză a singurătății, iar acest lucru este observat în rândul tinerilor. Interacțiunile din mediul online nu pot înlocui însă în nici un caz interacțiunea directă cu semenii noștri, subliniază dr. Somers, care spune că își încurajează pacienții să găsească activități de interes comun cu alte persoane din anturajul lor. Dacă vă place să citiți, puteți merge cu alte persoane pasionate de citit la lansări de carte și există o mulțime de alte activități de genul acesta care implică timp petrecut alături de prieteni sau cunoștințe și care nu necesită cheltuieli suplimentare care să vă destabilizeze financiar. Nu vă costă aproape nimic, de exemplu, să beți un ceai sau să vă plimbați într-un parc cu un prieten, afirmă dr. Somers.

Statisticile la nivel global indică proporțiile alarmante ale efectelor singurătății asupra sănătății: riscul de apariție a demenței este mai mare cu 50% la persoanele care resimt singurătatea, comparativ cu cele care nu au acest sentiment, iar riscul de boli cardiovasculare este mai mare cu 30% comparativ cu persoanele care au o viață socială.

Oricui i se poate întâmpla la un moment dat să se simtă singur, dar important este să conștientizăm acest lucru și să găsim soluții pentru a depăși astfel de momente în beneficiul sănătății, ne sfătuiesc specialiştii. Unul dintre coordonatorii noii comisii a OMS însărcinată să dezvolte politici globale de integrare socială, doctorul american Vivek Murthy, spune chiar că riscurile pe care singurătatea le implică pentru sănătate ar fi echivalente cu cele la care se expune cineva care fumează 15 țigări pe zi: „Lipsa interacțiunilor sociale implică un risc de deces prematur cel puțin egal cu cel asociat altor factori de risc major pentru sănătatea publică precum fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul, obezitatea și poluarea aerului”. (I. N.)