Sistemul medical românesc, ultima poziție în Europa

În Indexul European al Consumatorului de Sănătate, publicat pe 30 ianuarie, sistemul medical românesc se clasează pe ultima poziție, fiind considerat mai slab decât cele din Bulgaria, Albania, dar și decât sistemele din țări din fosta Iugoslavie, precum Macedonia sau Muntenegru.

Astfel, România stă foarte rău la majoritatea indicatorilor evaluați: drepturile și informarea corectă și promptă a pacienților, farmaceutice, dar și la timpii de așteptare pentru obținerea sau accesarea tratamentelor, aflarea rezultatelor tratamentelor, la serviciile medicale oferite și, poate cel mai grav dintre toate, la capitolul prevenție.

Raportul este realizat de Health Consumer Powerhouse (HCP), organizație suedeză considerată cel mai important barometru în analiza comparată a performanței sistemelor publice de sănătate din țările europene. Una dintre cele mai îngrijorătoare aprecieri din raport, cu privire la România, se referă la infecțiile intraspitalicești rezistente la tratament, indicator la care țara noastră se află, din păcate, pe un nedorit loc unu în Europa. De asemenea, pe aceeași poziție se situează și în ce privește mortalitatea infantilă (cu opt decese la mia de nou-născuți) și, pe poziții apropiate, la mortalitatea din cauza cancerului şi a bolilor cardiovasculare.

Analiza comparată dintre numărul de copii avortaţi și cel al copiilor născuţi relevă un rezultat dramatic. România înregistrează o rată de 400 de avorturi la o mie de nou-născuţi. O statistică mai gravă decât cea de la noi, în această privință, mai există doar în Bulgaria, în timp ce în ţări cu politică strictă anti-avort, precum Polonia, Irlanda, Malta şi Cipru, rata este aproape zero. Iar media europeană este de sub 200 de avorturi la fiecare o mie de copiii născuţi.

„România are probleme grave în gestionarea întregului sector public de sănătate. România, Albania și Bulgaria au o structură învechită a sistemului medical și ar trebui să beneficieze de sprijin profesional pentru a-și restructura serviciile de sănătate”, se arată în raportul citat de Hotnews.

Situația este îngrijorătoare și în legătură cu sumele cheltuite în sistemul de sănătate pentru servicii medicale pe cap de locuitor, respectiv puțin sub 500 de dolari. Mai jos decât noi sunt, la acest capitol, doar Letonia, Muntenegru, Macedonia și Albania.

Impasul în care se află sistemul medical românesc cauzează ne­mul­țumiri în rândul profe­sio­niștilor din sistem. Astfel, Sindicatul de Sănătate „Hipocrat” a trimis ministrului sănătății o scrisoare deschisă, în care atrage atenția asupra dezechilibrului dintre salarizare și finanțare, în sistem, asupra necesității reorganizării medicinei școlare, dar și asupra faptului că este nevoie „de o politică de organizare şi de funcţionare a centrelor de transfuzie sanguină prin actualizarea normelor şi prin normarea personalului”.

De asemenea, Consiliul Na­țio­nal al Federației Sanitas amenin­ță cu declanșarea de ample proteste, în condițiile unor grave „probleme cu care se confruntă Sănătatea şi Asistenţa Socială, atât în ceea ce priveşte salarizarea şi resursele de finanţare, cât şi asigurarea condiţiilor normale de desfăşurare a activităţii”.