Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Situația îmbolnăvirilor de gripă în România

Situația îmbolnăvirilor de gripă în România

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 20 Ianuarie 2017

În sudul României există manifestări de tip epidemic în ceea ce privește îmbolnăvirile de gripă, în special în București și Constanța, în vreme ce în restul țării situația este obișnuită pentru un sezon de iarnă, afirmă preşedintele Societăţii Române de Microbiologie (SRM), Alexandru Rafila. În Europa gripa face ravagii, în Franța fiind declarată deja stare de epidemie. Tulpina responsabilă de numărul mare de îmbolnăviri este AH3N2.

Datele centralizate prin sistemul de tip santinelă al Institutului de Sănătate Publică din România arată că, până în prezent, la nivel național au fost înregistrate 230 de cazuri de gripă și șase decese provocate de această boală. Îmbolnăvirile au fost declanșate de tulpina AH3N2 a virusului gripal, tulpină care a început să circule încă din anul 2015 și împotriva căreia acționează eficient vaccinul antigripal utilizat în acest sezon.Medicii infecționiști atrag atenția că în grupele la risc intră persoanele cu patologii cronice, asociate cu probleme cardiace, boli cronice respiratorii, copiii și femeile gravide. „Nu putem discuta despre o epidemie de gripă la nivel naţional, dar putem discuta de manifestări de tip epidemic la nivel local, pentru că circulaţia virusului gripal este intensă mai ales în partea de sud a ţării, mă refer în primul rând la municipiul Bucureşti şi judeţul Constanţa”, a declarat Alexandru Rafila, președintele SRM. Acesta a precizat că „majoritatea cazurilor sunt grupate aici, însă ceea ce este de semnalat e faptul că numărul total al virozelor respiratorii a înregistrat o creştere foarte mare şi nu este atât de important faţă de săptămâna precedentă, cât mai degrabă în comparaţie cu săptămâna similară a anului trecut”.

Pentru acest sezon, Ministerul Sănătății a distribuit, în cadrul programului de vaccinare antigripală gratuită, circa 500.000 de doze de vaccin. Infecționiștii fac apel către populație, în special către grupele la risc, să se vaccineze, deoarece vaccinul este cea mai eficientă formă de protecție antigripală. Infecția cu virusul gripal se răspândește, în general, pe cale aeriană. Cele mai recomandate măsuri de a preveni îmbolnăvirile sunt igiena riguroasă, în mod special spălatul corect al mâinilor, și evitarea aglomerațiilor. Infectarea cu virusul gripal poate fi fatală pentru bolnavii cronici, prin complicarea afecţiunilor preexistente.

În Europa, circulația virusurilor gripale a atins cote maxime în această perioadă, în Franța fiind deja decretată stare de epidemie. Potrivit unui buletin naționalpublicat de Rețeaua Sentinelles în „Le Monde”, citat de Agerpres, 784.000 de persoane au consultat un medic generalist în Franța metropolitană în primele patru săptămâni ale epidemiei de gripă, vârsta medie a bolnavilor fiind de 36 de ani.

Virusul gripal AH3N2, principalul depistat în rândul bolnavilor francezi, este o mutaţie genetică a tulpinii AH3N1și a apărut în sezonul 2014‑2015, mai întâi în America de Nord, de unde s‑a răspândit în Europa. Simptomele gripei provocate de virusul AH3N2 sunt: febra mare, care debutează brusc (peste 38,5‑40 de grade C), tusea seacă (care poate dura şi o lună), durerile musculare, greaţa, voma, diareea. Medicii francezi au precizat că așteaptă ca vârful epidemiei să fie înregistrat în luna februarie și că nu s‑au mai confruntat cu o situație similară de aproape 20 de ani.