Soluții pentru rezolvarea crizei medicamentelor

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat marţi, în dezbatere, la Palatul Parlamentului, studiul naţional „Accesul la medicamente şi consumul acestora - Atitudini, percepţii şi comportament”. Studiul propune direcții de acțiune pentru combaterea crizei medicamentelor din România și pentru facilitarea accesului pacienților la terapii.

Documentul, elaborat de IPP, sub patronajul Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor și cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, include şi un sondaj reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia ce suferă de boli cronice. De asemenea, autorii studiului au identificat şi au supus dezbaterii publice, în prezenţa parlamentarilor, a reprezentanţilor Executivului, a medicilor, farmaciştilor şi a liderilor asociaţiilor pacienţilor cu diferite afecţiuni cronice, o serie de posibile direcţii de acţiune, având în vedere că, în România, în decursul ultimelor luni criza medicamentelor s-a accentuat, cu consecinţe dintre cele mai grave pentru vieţile oamenilor, luându-se soluţii pe moment, fără rezolvarea cauzelor sistemice.
Dezbaterea de marți, din Parlament, constituie punctul de pornire pentru un schimb de opinii între actorii afectaţi şi interesaţi de subiect, urmând ca varianta finală a raportului, elaborată după aceste discuţii, să fie distribuită tuturor decidenţilor pentru evitarea unor situaţii-limită în viitor. „Nu cred că e ceva care se poate rezolva printr-un set de măsuri de azi pe mâine”, a declarat Adrian Moraru, directorul IPP, apreciind că lipsa de medicamente, una dintre principalele probleme ale sistemului de sănătate românesc, este întâlnită și la nivel european.

Rezultatele studiului arată că punctele cele mai vulnerabile ale sistemului sanitar sunt subfinanţarea, precum şi lipsa unui grup de lucru la nivelul instituţiilor statului care să monitorizeze și să gestioneze problemele care apar în sistem.

Conform studiului IPP, realizat pe un eşantion de 2.894 de subiecţi, bolnavi cronici, în luna februarie 2018, preţul scump al medicamentelor şi posibilitatea de decontare doar a unora dintre ele sunt principalele nemulţumiri ale respondenţilor. Alte probleme menţionate sunt dificultatea cu care se găsesc anumite medicamente şi procedurile complicate de obţinere a acestora.

64% dintre subiecţii intervie­vați s-au declarat mulţumiţi, în general, de accesul la medicamente. În acelaşi timp, 15% sunt nemulţumiţi şi 5% sunt foarte nemulţumiţi. Din rândul celor nemulţumiţi, 39% spun că nemulţumirea principală este legată de preţul ridicat al medicamentelor, 20% indică faptul că sunt prea puţine medicamente compensate/ doar cele ieftine sunt compensate, iar 14% spun că problema principală este dificultatea cu care găsesc anumite medicamente. 7% dintre aceştia spun că procedurile de obţinere a medicamentelor sunt complicate şi 5% afirmă că medicamentele nu sunt eficiente.

La nivelul Ministerului Sănă­tății au început deja discuțiile referitoare la strategia de corecție a prețurilor la medicamente, care va fi finalizată până la 1 octombrie. Această măsură va ajuta la găsirea unei soluții de echilibru între interesele pacienților și interesele economice ale producătorilor de medicamente, ale distribuitorilor și ale farmaciștilor. „Mai mult decât atât, am demarat consultări şi începem să reglementăm împreună cu Casa de Asigurări, cu Ministerul Finanţelor, cu producătorii şi cu asociaţiile de pacienţi (...) taxa de clawback. Trebuie să reglementăm modul de calculare şi aplicare a acestei taxe, astfel încât să devină în primul rând predictibilă. De fapt, din punctul nostru de vedere, principala problemă nu este atât valoarea taxei clawback, cât nepredictibilitatea ei”, a declarat Octavian Alexandrescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.