Somniferul care trezeşte

Ca urmare a unui accident, o franţuzoaică numită Geneviève a rămas cu leziuni cerebrale difuze, intrând într-o stare "vegetativă". Aceasta se traducea prin lipsa unei activităţi conştiente decelabile, deşi pacienta putea ţine ochii deschişi, putea clipi şi îşi mişca uneori capul şi membrele. Bolnava a trăit în această stare timp de trei ani.

Într-o zi i-a fost administrat un somnifer şi, spre stupefacţia celor din jur, 15 minute mai târziu s-a trezit şi a reluat legăturile cu mediul înconjurător. A conversat cu soţul ei, s-a interesat de copii, a mâncat liniştită, s-a plimbat prin locuinţă şi, după câteva ore, la fel de brusc, a recăzut în starea iniţială. Surprinzător a fost faptul că la readministrarea somniferului i-a revenit din nou, pentru câteva ore, starea de conştienţă.

Somniferul utilizat se numeşte zolpidem şi face parte dintre medicamentele cele mai prescrise în Franţa pentru tulburările de somn. Printre efectele secundare observate, în urma unui tratament mai îndelungat cu acest medicament, se citează tulburări de memorie, de comportament şi dependenţă.

Iată cum un medicament folosit în mod obişnuit pentru a induce somnul provoacă la un pacient cu leziuni cerebrale un efect contrar. Din păcate zolpidemul nu poate fi folosit permanent în aceste cazuri, din cauza efectelor adverse prezentate mai sus.

Totuşi, această descoperire empirică i-a provocat pe medici şi biologi să caute o explicaţie pentru acest efect paradoxal. Se ştia că zolpidemul acţionează prin intermediul unui neurotransmiţător numit Gaba. Or, zonele lezate din cauza lipsei de oxigen erau foarte bogate în receptori Gaba; zolpidemul repune în funcţie fibrele nervoase inhibate (dar nu distruse), saturându-le cu Gaba. Aceasta determină starea de trezire.

Pentru a se verifica, cercetătorii au realizat imagini ale creierului pacientei înainte şi după administrarea de zolpidem şi le-au comparat şi cu imaginile obţinute după administrarea unui substanţe lipsite de acţiune. Imediat după administrarea somniferului s-au observat activări ale creierului într-o zonă care până atunci era lipsită de activitate. Această zonă corespunde unui circuit neuronal implicat în motivaţie. Deci zolpidemul acţionează de o manieră care-i permite pacientei să-şi exercite voinţa.

După cum afirma soţul bolnavei, "ea rămâne puţin confuză, suferă de tulburări de memorie, dar are un raţionament logic şi se poate discuta cu ea. Deoarece acest efect nu durează decât câteva ore sunt necesare între 3-8 doze pe zi pentru a rămâne ancorată în realitate".

Din păcate, atunci când această descoperire a fost aplicată pe un număr mai mare de pacienţi cu leziuni asemănătoare celei descrise mai sus, rezultatele au fost derutante. După cum a subliniat cercetătoarea Christine Brefel-Courbon, după ce a tratat câteva zeci de pacienţi: "cu acest medicament se aplică legea totul sau nimic. Fie se produce o ameliorare imediată şi spectaculoasă, fie nu se obţine nimic. Până acum nu avem nici o explicaţie pentru cauzele care duc la succesul sau la eşecul tratamentului".

Deşi atât în Franţa, cât şi în multe alte ţări, indicaţiile zolpidemului sunt doar ca somnifer, se cunosc foarte multe cazuri când preparatul (procurat adeseori pe internet) este utilizat în mod informal la sute sau poate mii de pacienţi cu tulburări cerebrale.

Se consideră că sunt necesare studii clinice controlate, pe scară largă, pentru a se stabili condiţiile de folosire riguroasă a acestui medicament pentru noua sa indicaţie. Aceste studii se desfăşoară în prezent în Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.