Speranţa de viaţă a fumătorilor scade cu 10 ani

Fumatul are un impact negativ major atât asupra fumătorilor, cât şi nefumă­to­rilor, prin expunere la fumat pasiv şi/sau involuntar. Cer­ce­tătorii susțin că speranţa de viaţă în cazul fumătorilor scade în medie cu 10 ani comparativ cu nefumătorii. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a lansat proiectul „Alege să fii sănătos!”

Consecințele grave ale fumatului pentru organism i-a determinat pe repre­zentanții Universității de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti să lanseze campania de conștientizare a pericolului pe care îl poate avea acest obicei de a fuma asupra sănă­tății, „Alege să fii sănătos!” Cercetările arată că tabagismul induce nouă din zece cazuri de cancer pulmonar. În cazul bărbaţilor fumători riscul de cancer pulmonar este de 23 de ori mai mare, spre deosebire de nefumători, şi de 13 ori mai mare în cazul femeilor care fumează.

Alte riscuri la care se expun fumătorii activi sunt: decedarea prin boală obstructivă cronică, această boală fiind de 12-13 ori mai mare faţă de incidența în rândul nefumătorilor, progresia cu 50% mai rapidă a aterosclerozei, riscul crescut de a se declanșa infarctul miocardic, risc de până la nouă ori mai mare, şi riscul de cinci ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, după cum se arată într-un comunicat al Universității „Carol Davila” din Capitală.

Fumatul este dăunător și pentru făt, astfel că o gravidă care fumează are șanse de două ori mai mari dacă nu mai mult de a avea o naştere prematură. Mai mult, fumatul în timpul sarcinii induce între 20% şi 90% dintre cazurile de moarte subită infantilă.

Şi în cazul fumătorilor pasivi creşte riscul de apariţie a cancerului pulmonar cu 20-30% şi de boli cardiace cu 25-35%, indică sursa citată. „În acest context, Legea antifumat nr. 15 din 2016 a încercat să protejeze atât fumătorul pasiv, cât şi fumătorul activ, iar efectele sale deja se fac resimţite pe toate planurile, de la protecţia salariatului nefumător până la apărarea celor dragi de acasă. Partea de educaţie a populaţiei este misiunea «halatelor albe», iar angrenarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti în acţiuni de prevenţie are exact această misiune”, se afirmă în același comunicat.

România a urcat 12 locuri în lupta antifumat, fapt constatat la cea de-a 7-a conferinţă europeană „Tobacco or Health”, care a avut loc în luna martie și unde s-au prezentat rezultatele activităţilor de dezvoltare şi implementare a politicilor privind controlul consumului de tutun în 35 de ţări europene, folosind un instrument numit „Scala politicilor de control al consumului de tutun”, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Băncii Mondiale.

Potrivit unui studiu al Institutului Român de Evaluare și Strategie, un sfert dintre adulţii din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunţe la acest obicei în ultimul an. Tutunul este răspunzător de moartea a circa 6 milioane de persoane la nivel global şi constituie o problemă pentru economia mondială, relevă datele OMS. Costurile anuale asociate îngrijirii medicale şi scăderii productivităţii celor care se îmbolnăvesc din cauza fumatului sunt estimate la circa un trilion de dolari.