Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Stresul şi durerea
Indubitabil, durerea şi stresul sunt strâns corelate. Pe scurt, durerea cauzează apariţia stresului, iar stresul intensifică durerea. Se observă adeseori cum bolnavii aflaţi în durere acută îşi încordează muşchii corpului, scrâşnesc din dinţi sau înţepenesc în anumite poziţii.
Confruntat cu stresul, organismul reacţionează într-un mod asemănător ca în faţa unei ameninţări fizice, este ca un fel de blindaj automat pentru a putea face faţă provocărilor din exterior (luptă), care îşi mobilizează energia pentru a se feri din calea pericolului (fugă, evadare). Această reacţie de „luptă sau fugă“ apare în urma unei puternice secreţii de hormoni care mobilizează tot organismul. Inima bate mai repede, creşte tensiunea arterială, respiraţia este superficială şi accelerată. Se produce o transpiraţie accentuată şi o încordare a muşchilor feţei. Stresul negativ, cronic, determină o stare de presiune constantă şi intensă care provoacă tulburări de concentrare şi o stare de anxietate care duce la intensificarea durerii. Stresul se poate produce datorită unor factori externi (serviciu, familia, colectivul, mediul, evenimente neprevăzute) sau datorită unor factori interni (atitudini şi sentimente negative, comportament iresponsabil, obiceiuri nesănătoase, aşteptări prea mari şi nerealiste). Primul pas în oprirea acestui ciclu durere-stres este să se înţeleagă că stresul este răspunsul la un anumit eveniment şi nu evenimentul în sine. Stresul este ceva care se poate controla, iar atunci când nu se poate face acest lucru trebuie căutate modalităţi de adaptare. Tehnici de control al stresului Există numeroase tehnici care pot ajuta la reducerea surselor de stres şi la controlul acestuia. Iată câteva sugestii: - planificaţi-vă ziua, pentru că aşa vă veţi simţi stăpân pe viaţa dumneavoastră; - faceţi-vă un orar al activităţilor zilnice, dar şi un plan de rezervă în cazul în care durerea vă împiedică să vă realizaţi planul iniţial; - simplificaţi-vă programul zilnic, identificându-vă priorităţile şi menajându-vă; - organizaţi-vă spaţiul de acasă şi de la serviciu încât să aveţi lucrurile la îndemână; - încercaţi să aveţi o activitate fizică regulată, deoarece aceasta vă ajută să vă eliberaţi tensiunea emoţională; - dormiţi suficient şi aveţi o alimentaţie echilibrată; - nu vă izolaţi de familie şi de prieteni; - fiţi răbdător şi conştient că îmbunătăţirea sănătăţii dumneavoastră poate cere timp; - gândiţi pozitiv, evitând conversaţia negativă; petreceţi-vă timpul pe cât posibil lângă oameni care au o atitudine pozitivă şi care au simţul umorului. Râsul ajută la uşurarea durerii, deoarece prin râs se secretă unele substanţe la nivelul creierului (endorfine) care dau o senzaţie generală de bine.