Studiu despre neglijarea urmărilor COVID-19

După aproape doi ani de pandemie, trecerea prin COVID-19 nu este nici pe departe cea mai mare problemă, ci sechelele cu care rămân pe termen lung mai ales cei care au avut o formă gravă a bolii. Este îngrijorător faptul că mulți dintre cei care au trecut prin boală nu conștientizează pericolul unor probleme medicale cu care rămân după aceea, care influențează sănătatea fizică și mentală pe termen lung, atrag atenţia medicii.

Din cauza lacunelor de informare și, uneori, din considerente financiare mulți dintre românii care au suferit de COVID-19 nu cer sfatul medicului, preferând să urmeze recomandări de pe internet. Conform unui studiu online al Asociației „Din grijă pentru client“, cei mai mulți dintre res­pondenți (57 la sută) spun că se confruntă cu oboseală cronică, în timp ce 36-37 la sută se confruntă cu probleme neurologice și, în proporție aproape egală, cu căderea părului. De asemenea, cel puțin 1 din 5 români care au avut COVID-19 s-a plâns de afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, precum și de dureri musculare.

Pe lângă sechelele fizice, peste 45 la sută dintre cei intervievați au rămas cu probleme de anxietate, depresie, frică sau insomnii, însă doar 8 la sută au cerut consiliere psihologică și urmează un tratament, a precizat coordonatoarea acestui studiu, Cosmina Voichița Meseșan, într-o decla­rație preluată pe contul de Facebook al asociației.

Îngrijorător este, de asemenea, faptul că aproape 40 la sută dintre participanții la sondaj nu au făcut nici o investigație medicală, deși prezintă simptome „long-COVID”, adică de lungă durată. Proporția celor care au optat pentru o evaluare completă este de numai 29 la sută. Doar 19 la sută dintre pa­cienții intervievați au primit de la medicul de familie o recomandare pentru evaluare post-COVID, doar un sfert dintre pacienți au men­ționat medicul specialist ca sursă de informare, iar mai mult de 60 la sută spun că s-au informat despre „long-COVID” de pe rețelele de socializare, deși 9 din 10 pa­cienți consideră absolut necesară o informare mai bună și din surse credibile.

Implicarea specialiștilor în prevenție și conștientizarea pacientului de a face un control medical sau psihologic post-COVID ar fi mai mult decât binevenite, subliniază coordonatoarea studiului. Cele mai simple pachete de investigații medicale necesare includ câteva analize de sânge, o parte dintre ele decontate de casele de asigurări de sănătate, iar cele mai complexe includ investigații neurologice și chiar ședințe de consiliere psihologică, unele nefiind însă decontate.

„Sfatul meu este ca fiecare persoană care trece sau a trecut prin boală să fie extrem de atentă la manifestările propriului corp după vindecare, indiferent dacă are sau nu o formă gravă a bolii”, recomandă Cosmina Voichița Mese­șan. Dacă pacientul observă ceva neobișnuit în acest sens trebuie să meargă la medic pentru inves­tigații. Este, totuși, un virus despre care nu știm cum se va manifesta pe termen lung. „Urmați sfaturile medicilor și nu luați rețete de pe internet, fiecare pacient este diferit și are nevoie de tratament personalizat. Nu lăsați garda jos, e un virus foarte parșiv!”, conchide coordonatoarea studiului. (I. M.)