Dacă urmăm un tratament cu antibiotice și ne dorim ca el să fie eficient, trebuie să îl urmăm cu strictețe, exact așa cum ne-a recomandat medicul, fără să-l întrerupem, altfel riscăm să luăm degeaba
Sucul de sfeclă roșie, „inamicul” anemiei
La unii copii şi adolescenţi în creştere apar stări de anemie, cu scăderea numărului de globule roşii (hematii) şi a cantităţii de hemoglobină. Tratamentele fitoterapeutice au la bază folosirea de ceaiuri, tincturi, macerate în vin, melite şi băi de plante.
Sunt foarte bune curele cu infuzii de urzică vie (proaspătă sau uscată) şi cu tije de păpădie (6 tije pe zi), pe o durată de 6-8 săptămâni. Ţinând seamă de conţinutul ridicat în fier şi clorofilă, frunzele de urzică sunt mult recomandate, având efecte vitaminizante (A, C, B12, K), tonifiante, hipoglicemiante şi galactogoge. Bune rezultate dau şi infuziile de creţişoară, coada-şoricelului, roiniţă, coada-calului, cimbrişor, obligeană, arnică, măceşe uscate, muguri de brad. La intervale de două zile se bea câte un ceai din fructe de coriandru, anason şi chimion, care favorizează digestia şi apetitul, prin producerea sucurilor gastro-intestinale.
Alte reţete au la bază prelucrări cu alcool, vin sau miere, cum ar fi: tinctură cu rădăcini de angelică, vinul tonic din flori de salcâm sau de roiniţă şi melita din suc de cătină albă, miere de albine polifloră, tinctură de propolis cu grăuncioare de polen.
Pe plan european este mult folosită tinctura Carmelitelor, preparată din roiniţă, coajă de lămâie, angelică, nalbă, coriandru, nucşoară şi scorţişoară.
Regimul alimentar la copii va fi strict controlat prin echilibrarea principiilor nutritive necesare unei creşteri şi dezvoltări normale (proteine, glucide, lipide, minerale, vitamine).
Uneori, părinţii cred, în mod greşit, că rezolvă anemia copilului numai cu pâine, mămăligă, paste făinoase, cartofi, fasole şi unele derivate (chipsuri, napolitane, eugenii).
Sunt indicate cure de trei zile cu legume proaspete, consumate ca salate bogate în vitamine şi fier: ţelină, varză albă, spanac, pătrunjel şi zeamă de lămâie, precum şi fructe proaspete (cireşe, vişine, caise, piersici, mere, pere, prune, pepeni verzi şi galbeni, struguri, afine, mure, coacăze, cătină albă, banane). Sunt utile şi fructele uscate (caise, prune, măceşe, alune, nuci), bogate în aminoacizi, glucide, vitamine şi mineralele necesare. Sucul de sfeclă roşie, bogat în săruri minerale (fier, fosfor) şi în vitamine (B1, B2, C) se bea timp de trei zile consecutiv câte ½ pahar, de două ori pe zi, după mesele de dimineaţă şi seară.
Pentru copiii în creştere se mai recomandă supe de oase, ficat de viţel sau pasăre, şniţel sau grătar din carne macră, însoţite de salată verde, pătrunjel, praz, ştevie, vinete, hrean, fasole boabe şi mazăre, peşte fiert aromatizat cu suc de lămâie, icre cu conţinut ridicat în fosfor, gălbenuş de ou, caşcaval, brânză topită, măsline, pâine integrală (Graham) bine coaptă. În unele zone se consumă, în mod regulat, mere cu pâine neagră, conform vechii zicale „merele şi pâinea fac obrajii roşii”.
Nu poate fi neglijată nici cura cu drojdie de bere care conţine 17 vitamine, îndeosebi complexul B, 14 săruri minerale şi 46% proteine. După dispersarea a patru linguri de drojdie în 500 ml de lapte sau suc de roşii, se adaugă o lingură de miere de albine şi se bea un pahar între mese şi unul seara, la culcare.
Atât la copii, cât şi la adolescenţi, mai ales la fete, este utilă completarea necesarului în săruri minerale şi vitamine. Elementul mineral absolut indispensabil în formarea globulelor roşii este fierul, prezent în cantităţi mai mari în unele legume (spanac, salată, morcov, pătrunjel, usturoi, praz), în fructe (caise, piersici, prune, nuci) şi în alte produse (gălbenuş de ou, caşcaval, brânză topită).
(Din arhiva de articole a prof. univ. dr. Constantin Milică)