Sucurile îndulcite cu zahăr cresc riscul bolilor de inimă

Băuturile carbogazoase îndulcite cu zahăr, consumate zilnic în cantitate de aproximativ 350 ml, determină creşterea cu 20% a riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare. Foarte adesea, consumul acestor băuturi este asociat şi cu alte obiceiuri "nesănătoase", cum ar fi fumatul, activitatea fizică redusă, un consum crescut de dulciuri şi grăsimi.

Băuturile carbogazoase îndulcite cu zahăr determină, în primul rând, creşterea în greutate. Unul dintre constituenţii băuturilor carbogazoase îndulcite este siropul de porumb, care are o concentraţie crescută de fructoză, fiind un îndulcitor folosit în mod curent în lumea contemporană. Acesta face ca preţul băuturilor carbogazoase să fie foarte mic, prin urmare consumul acestora este ridicat, în special la persoanele cu nivel socioeconomic scăzut. Gustul dulce indus de aceasta este foarte puternic, de aceea este preferat pentru a îndulci multe tipuri de produse: băuturi, prăjituri, bomboane, biscuiţi. Spre deosebire de alimentele bogate în glucoză şi zaharoză, fructoza nu declanşează senzaţia de saţietate. Cu cât consumăm mai multe băuturi sau alte produse îndulcite cu sirop de porumb, cu atât ne este sete mai mult. Pe de altă parte, siropul de porumb fiind un îndulcitor cu efect calorigen, furnizează energie organismului, ceea ce explică creşterea în greutate după consum.

Un alt efect al consumului de băuturi carbogazoase îndulcite cu zahăr constă în apariţia de modificări metabolice şi inflamatorii: conţinutul mare în carbohidraţi şi indexul glicemic mare al băuturilor carbogazoase îndulcite cu zahăr determină modificări ale nivelului glicemiei, ceea ce creşte riscul de apariţie a diabetului zaharat; excesul de carbohidraţi determină apariţia tulburărilor metabolismului lipidic, evidente prin stimularea formării lipidelor, creşterea trigliceridelor şi scăderea HDL-colesterolului, ceea ce contribuie la creşterea presiunii arteriale; hiperglicemia indusă de băuturile îndulcite determină activarea producerii de radicali superoxid, ceea ce declanşează un răspuns inflamator, factorul-cheie în apariţia afecţiunilor cardiovasculare şi metabolice. Inflamaţia reprezintă probabil mecanismul prin care băuturile carbogazoase îndulcite cu zahăr determină creşterea riscului de apariţie a acestor boli.

Sucul din fructe proaspete foarte dulci, chiar diluat cu apă, nu reprezintă o alternativă bună, din cauza cantităţii crescute de zahăr. Totuşi, datorită vitaminelor şi mineralelor pe care le conţin, sucurile din fructe proaspete sunt de preferat a fi consumate în locul băuturilor carbogazoase îndulcite cu zahăr. În categoria băuturilor care ar fi de preferat sunt incluse cafeaua şi ceaiul.

Pacienţilor care prezintă deja o afecţiune cardiovasculară ar trebui să li se recomande să renunţe la consumul de băuturi carbogazoase îndulcite cu zahăr.

* Cristina Mihaela Ghiciuc este medic specialist medicină de familie, lector UMF Iaşi, membră AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)