Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Societate Sănătate Suferinţele inimii

Suferinţele inimii

Un articol de: Ostin Mungiu - 06 Noi, 2007

Inima doare foarte rar. Când este sănătoasă n-o prea simţim, cu excepţia emoţiilor, a fricii sau când suntem îndrăgostiţi, dar, chiar şi atunci, bătăile ei sunt foarte rar dureroase. Unele persoane simt uneori că inima li se „împiedică“, dar acest fapt este enervant, nu dureros, şi cauzat de unele tulburări trecătoare de ritm.

Dacă însă unul dintre vasele inimii (arterele coronare) se obliterează şi sângele nu mai poate iriga o porţiune din muşchiul cardiac, atunci se produce infarctul miocardic. Suferinţa inimii se traduce dureros, de obicei, la distanţă: în braţul sau umărul stâng, la nivelul bărbiei sau în spate. Cum o treime din infarctele miocardice sunt în partea inferioară, bolnavii se plâng de dureri şi arsuri la nivelul stomacului şi uneori chiar la nivelul abdomenului (au fost cazuri de confuzie cu apendicita acută!). Acesta este unul dintre motivele pentru care două treimi dintre pacienţii cu infarct miocardic (după Werner Bartens) mor înainte de a ajunge la spital.

Există în populaţie părerea că femeile nu prea mor de infarct miocardic. Studii epidemiologice recente arată însă că această părere nu este corectă, singura diferenţă între sexe fiind aceea că femeile fac mult mai târziu infarct miocardic decât bărbaţii. Femeile îl fac mai târziu (se crede) ca urmare a protecţiei până la menopauză cu proprii hormoni estrogeni, dar, ulterior, nemaiexistând această protecţie, procentul creşte semnificativ. În plus, multe infarcturi nu sunt recunoscute ca atare la femei, deoarece femeile cu dureri difuze în zona pieptului sunt mai frecvent trimise la ginecolog decât la cardiolog.

Pe de altă parte, lucrurile nu sunt deloc simple, deoarece, studii efectuate în SUA în care s-au administrat estrogeni la aproape 3.000 femei în vârstă nu au demonstrat o scădere a numărului de cazuri de infarct faţă de femeile netratate.

Mai există o deosebire între bărbaţi şi femei legată de infarctul de miocard. La bărbaţi, simptomul predominant este durerea ascuţită în piept, cu iradiere spre zonele mai sus amintite. La femei, simptomul dominant este o stare de slăbiciune neobişnuită (70,7%), tulburări de somn (47,8%) şi dificultăţi de respiraţie (42,1%).

Într-un studiu care a cuprins 515 femei care au suferit un infarct s-a constatat că 43% dintre acestea nu au avut nici măcar în faza acută a infarctului dureri în zona pieptului.

Aceste observaţii sunt importante nu numai pentru că evidenţiază încă o deosebire între femeie şi bărbat, ci şi pentru că unii medici de familie, ignorând aceste deosebiri, pot îndruma bolnava spre alţi specialişti, risipind astfel un timp preţios.

Or, se ştie că în această afecţiune, intervenţia în primele ore oferă şanse mari de vindecare şi că fiecare oră de întârziere micşorează aceste şanse, ceea ce poate conduce spre un final dramatic.

De altfel, o electrocardiogramă făcută rapid (ceea ce e la îndemâna medicilor de familie) ar putea clarifica diagnosticul şi ar permite alarmarea serviciilor de salvare, care au în dotare autosanitare şi personal specializat pentru intervenţii în astfel de situaţii.