Suntem prea săraci pentru a face boli grave şi scumpe

Medicii Antichităţii nu se puteau baza pe cele câteva medicamente fundamentale, descoperite în ultimele două secole, care au schimbat soarta omenirii, cum ar fi antibioticele, antiinflamatoarele necortizonice şi cortizonice, anestezicele. Dar observaţiile şi sfaturile lor de cumpătare şi echilibru, pentru a preveni îmbolnăvirile sau pentru a uşura vindecarea, rămân cu adevărat utile în preîntâmpinarea bolilor din zilele noastre.

Aprovizionarea organismului uman cu material energetic - alimente, aer, apă - trebuie să se facă, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, corespunzător vârstei, sexului, stării fiziologice, eforturilor depuse. Nu este o noutate că un om care munceşte fizic mai mult trebuie să consume alimente mai multe şi mai consistente, faţă de unul care are o muncă sedentară. În prezent, există multă literatură care ne sfătuieşte să folosim alimente de origine vegetală în proporţie de 2/3 şi doar 1/3 de origine animală, să fie 2/3 proaspăte şi doar 1/3 conservate, să fie prelucrate termic cât mai puţin şi, dacă se poate, fără chimicale la producere, prelucrare, conservare, deservire.

Medicii Antichităţii ne spun că, în ceea ce priveşte consumul de apă, un om matur, cu un efort mediu de energie, trebuie să ingereze zilnic minimum 2 litri de apă, lucru valabil şi astăzi. Pe parcursul întregii zile, plămânii trebuie oxigenaţi cu aer curat, nepoluat, însă, dacă acest lucru nu este posibil, este indicat ca măcar când iese din mină, clădiri închise, spaţii de producţie, să îşi ventileze plămânii mergând pe jos 2-3 kilometri, să alerge, să facă gimnastică.

Tot din Antichitate ştim, dar tot mai puţin acordăm timp în secolul vitezei, despre depurarea organismului de toxine. De la Roma Antică ne vine şi sfatul că orice om, cetăţean normal al comunităţii, trebuie să-şi împartă timpul între muncă, odihnă şi viaţă socială comună.

Munca nu poate fi peste capacitatea fizică şi mintală, dar este fără spor dacă se face fără efortul de a da maximum de randament.

Odihna zilnică şi săptămânală permite organismului să-şi "reîncarce bateriile" şi nu este nevoie decât de un dormitor, spaţiu restrâns, liniştit, întunecos, aerisit şi cu aşternuturi calde şi curate. Aici organismul este relaxat, în siguranţă şi confort, permiţând organelor vitale (creierului, inimii, plămânilor, ficatului, rinichilor) să-şi diminueze activitatea la consumul de bază, pentru a putea apoi, în starea de veghe, să facă faţă solicitărilor.

Alte sfaturi, venite tot din Antichitate şi confirmate de experienţa tragică a epidemiilor infecţioase din ultimele secole, ne învaţă că îmbăierea corpului în apă caldă sau rece, frecţionat cu diverse plante, uleiuri şi, mai târziu, cu săpun, curăţă şi apără organismul de multe rele. Fie şi numai simplul spălat al mâinilor reprezintă o garanţie a unei vieţi cu riscuri mai mici de îmbolnăvire, deci cu şansa de a învinge moartea. Apa şi săpunul au salvat şi încă pot să salveze omul de riscul de a face multe boli infecţioase ce necesită tratamente costisitoare şi, uneori, fară speranţă.

Noi, oamenii secolului al XXI-lea, dăm o şansă sănătăţii şi vieţii fără riscuri şi medicamente, dacă acordăm mai multă atenţie propriului nostru organism.