Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Surse naturale de vitamina A

Surse naturale de vitamina A

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Data: 20 Octombrie 2013

Sursele naturale de vitamină A pot fi atât vegetale, cât şi animale. Ca surse vegetale de mare valoare pot fi menţionate unele legume şi fructe. Dintre legume, cele mai bogate în beta-caroten sunt morcovii, spanacul, salata verde, ardeii graşi, pătrunjelul, varza, broccoli, conopida, tomatele, tărâţele şi germenii de grâu, prazul şi usturoiul. Fructele bogate în vitamina A sunt: caisele proaspete, pepenele galben, dovleacul, portocalele, nectarinele, mango, bananele, afinele, agrişele, murele, cireşele şi măceşele.

În cantităţi mai reduse se află în fasole verde, mazăre verde, sfeclă roşie, gulii, piersici şi coacăze.

De remarcat că produsele viu colorate sunt mai bogate în vitamina A. În acest sens s-a observat că frunzele verzi de la salată sau varză, mai bogate în clorofilă, conţin o cantitate de 30 de ori mai mare decât frunzele etiolate din interior.

Dintre sursele animale, mai bogate în vitamina A sunt: ficatul de peşte şi de la alte animale (vită, găină), untura de peşte, untul, margarina, frişca, gălbenuşul de ou, laptele şi brânzeturile.

Carotenul din fructe şi legume nu are efecte de toxicitate, deoarece 15%-35% se pierde în timpul fierberii, opăririi şi conservării produselor sau chiar se distruge la contactul prelungit cu aerul liber. Tocmai de aceea, sugarii pot să primească zilnic o porţie mică de supă din morcov fără pericol de intoxicare.