Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Tătăneasa, cel mai bun remediu pentru răceli şi reumatisme
Tătăneasa, iarba lui Tatin, iarba întăritoare sau mierea ursului, aşa cum mai este cunoscută în popor, este o plantă medicinală cu efecte terapeutice mai ales în cazul tumorilor canceroase şi al afecţiunilor respiratorii.
Pentru diferitele preparate utilizate în tratamentele naturiste sunt utilizate partea superioară a plantei, cu flori şi frunze, şi rizomul, cu rădăcini. Tătăneasa acţionează benefic în afecţiunile respiratorii (bronşite, tuse spastică, pneumonie, astm bronşic, tuberculoză), în afecţiunile digestive (ulcer gastric, gastrite hiperacide, colici abdominale, boli de ficat şi vezică biliară, diaree, dizenterie, hemoragii digestive, hemoroizi), precum şi în afecţiunile dermatice (răni, arsuri, inflamaţii, fracturi, contuzii, echimoze, ulceraţii, înţe-pături de insecte, cancer de piele şi mamar). De asemenea, această plantă reglează circulaţia periferică, purifică sân-gele, combate diabetul, reumatismul, gutele, durerile în gât, inflamaţiile bucale şi sinuzita.
Forme de utilizare pentru uz intern:
- infuzie dintr-o lingură de frunze uscate la 250 ml de apă clocotită; se lasă să infuzeze 5 minute, se strecoară şi se beau două-trei căni pe zi, cu înghi-ţituri rare, având acţiune calmantă şi cicatrizantă în ulcer gastric;
- decoct dintr-o linguriţă de rădăcini uscate şi măcinate la 250 ml de apă rece; se fierbe 20 de minute, se strecoară şi se beau două-trei căni pe zi, după mesele principale, cu efect calmant şi expectorant în bronşite, tuse, gastrite hiperacide, ulcer gastric;
- sirop de tătăneasă din 200 de grame de rădăcini şi rizomi uscaţi şi măcinaţi într-un litru de apă fierbinte; se lasă să macereze 12 ore, se strecoară, se adaugă o cantitate triplă de zahăr şi se fierbe la foc lent, până se obţine un sirop concentrat. Se consumă câte 4-5 linguri pe zi în afecţiuni respiratorii.
Tratamente externe:
- decoct concentrat din 20 g de rădăcini uscate şi măcinate la un litru de apă rece sau 2-3 linguri de pulbere la 250 ml de apă; se fierbe 5-10 minute, se strecoară şi se foloseşte sub formă de comprese, cu rol decongestiv, astringent şi cicatrizant în arsuri, plăgi, inflamaţii, tenuri iritate şi grase;
- tinctură din pulbere de rădăcini, pusă într-o sticlă cu alcool de 40 de grade; se lasă la macerat timp de 14 zile, se strecoară şi se foloseşte ca frecţii în reumatism, artrite, contuzii, fracturi şi echimoze;
- pulbere din rădăcini uscate care se aplică pe fisuri anale, răni, eczeme sângerânde, arsuri, varice crăpate;
- alifie din tătăneasă, pentru dureri articulare, din rădăcină proaspătă, curăţată şi rasă, ori din rădăcini uscate, transformate în făină fină. Pentru 50 g tătăneasă se folosesc 200 g untură nesărată de porc sau pasăre, iar pentru persoanele alergice la aceste grăsimi, se poate folosi unt sau margarină cu 80% grăsime. Planta este lăsată să clocotească 10-15 minute în grăsimea încinsă, iar după 24 de ore de repaus, grăsimea este încălzită, strecurată, amestecată pe foc mic cu o lingură de miere, puţină tinctură de propolis şi 50 g de ceară de albine rasă. Amestecul trebuie agitat mereu până se răceşte şi se întăreşte ca o cremă.