Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Temperaturile ridicate pot provoca stări de leşin
În condiţiile temperaturilor ridicate ce se anunţă în aceste zile, medicii atrag atenţia că pe fondul slăbirii organismului sau al deshidratării se pot produce stări de leşin. În articolul de astăzi vă prezentăm câteva recomandări legate de modul în care puteţi acţiona în astfel de situaţii, dar şi cum puteţi preveni aceste stări.
Din punct de vedere medical, starea de leşin poate fi de tip lipotimie, respectiv fără pierderea totală a conştienţei sau de tip sincopă, respectiv pierderea de scurtă durată a conştienţei. Starea de leşin poate apărea din cauza spasmofiliei, hipoglicemiei, hipotensiunii arteriale sau accidentelor vasculare cerebrale. În cazul persoanelor care suferă de afecţiuni cardiace, acest lucru se poate produce din cauza unei tulburări de funcţionare a inimii, starea de leşin poate fi cu pierderea stării de conştienţă, iar întârzierea în acordarea primului ajutor poate fi fatală. La persoanele care suferă de hipertensiune arterială pot să apară spasme la nivelul vaselor sangvine cerebrale sau chiar ruperea acestora, situaţii în care se produce pierderea stării de conştienţă. Starea de leşin este favorizată de statul îndelungat în picioare în poziţie fixă, de zonele sau încăperile aglomerate, de lipsa ventilaţiei, de "tensiunea psihică". Foarte afectate sunt persoanele cu teren spasmofilic, persoanele cu afecţiuni cardiace, persoanele de vârsta a treia sau cele care nu se hidratează corespunzător sau care nu se alimentează corespunzător. Semnele premergătoare stării de leşin sunt senzaţia de sete intensă, starea de ameţeală, palpitaţiile, senzaţie de slăbiciune, crampe musculare. Uneori pot să apară transpiraţii reci, ţiuituri în urechi şi senzaţii de greaţă. La cei cu probleme cardiace pot să apară, din cauza creşterii frecvenţei cardiace, tulburări de ritm cardiac, chiar sincope sau oprirea cordului. Faţa bolnavului poate deveni foarte palidă, pulsul este foarte slab, iar tensiunea arterială scade foarte mult (uneori sub 50 mm Hg). Atunci când cineva observă astfel de simptome la o persoană din jur şi poate interveni înainte de a cădea, trebuie să susţină acea persoană şi să o întindă într-o poziţie comodă pentru a nu cădea şi a se lovi la cap. Este de preferat ca lumea să nu se îmbulzească în jurul persoanei respective, astfel încât celui care a leşinat să i se asigure un spaţiu suficient în jur şi aer pentru respiraţie. Apoi cei din jur trebuie să încerce să discute cu cel leşinat pentru a vedea dacă răspunde şi este conştient, dacă poate mişca mâinile sau picioarele. Dacă cel leşinat poate vorbi, trebuie întrebat ce boală are, ce simte şi ce s-a întâmplat. Este greşit ca, înainte de a se şti ce boală are cel leşinat, să se ceară pastile de la alte persoane pentru a fi administrate celui căzut. Orice leşin sau stare de ameţeală, chiar neînsemnate, pot ascunde o problemă de sănătate care, dacă este tratată din timp, are şanse mult mai mari de vindecare.