Testări gratuite pentru hepatitele B și C

Românii înscriși pe listele medicilor de familie pot face gratuit testele în vederea depistării hepatitei de tip B sau a celei de tip C. Infecționiștii recomandă insistent aceste testări pentru a depista și trata din timp și corect aceste boli, dar și pentru a preveni transmiterea lor.

Bolile infecțioase transmisibile reprezintă încă o problemă în rândul populației din România. Este vorba mai ales despre hepatite, afecțiuni a căror diagnosticare se face, adesea, în mod cu totul întâmplător. În tot acest timp, boala poate fi transmisă de la purtător la alte persoane cu care intră în contact. Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a atras atenția, în cadrul întâlnirii de lucru a reprezentanţilor Societăţii Europene Clinice de SIDA, că, dacă în privința transmiterii HIV, legislația este foarte aspră, transmiterea conștientă a hepatitelor virale nu este sancționată în nici un fel.

De aceea profesorul Streinu Cercel recomandă efectuarea, măcar o dată pe an, a testelor pentru hepatita B și C, la medicul de familie. De altfel, posibilitatea de a efectua gratuit testările pentru cele două tipuri de hepatită există din aprilie 2018, însă populația nu este suficient informată în această privință.

„Dacă nu vă puteţi testa prin medicul de familie, scoateţi 17 sau 20 de lei şi testaţi‑vă! Testarea este anonimă, dar, în momentul în care află (că are boala - n.r.), are posibilitatea să intre pe scheme terapeutice, să stabilizeze infecţia şi să ducă o viaţă normală şi să nu transmită la alţii. Dacă pentru HIV există o specificaţie clară în legislaţie: dacă transmit în mod conştient virusul altei persoane, fără să informeze persoana respectivă, sunt pasibili cu închisoarea până la zece ani, pentru virusul hepatitic C şi virsul hepatitic B această problemă nu există. Dar e o problemă pentru ei: nu se testează, dezvoltă hepatită cronică, ciroză hepatică, hepato‑carcinom”, a explicat profesorul Streinu Cercel.

De altfel, în privința unei mai bune informări a populației legată de această problemă, a atras atenția și ministrul sănătăţii, Sorina Pintea. Aceasta a spus că în prezent autorităţile nu pot face o campanie concretă în zonele rurale, spre exemplu, pentru a‑i depista pe cei care ar putea avea aceste boli. „Dar pornind de la ideea noastră cu campania door‑to‑door privind vaccinarea, poate că ar trebui să extindem acest lucru şi pentru alte patologii”, a mai adăugat ministrul.

Potrivit statisticilor europene, diagnosticarea tardivă a infecţiei cu HIV este cea mai mare problemă în toate ţările europene, inclusiv în cele vestice. Atfel, la nivelul anului 2017, în vestul, centrul şi estul Europei, 160.000 de persoane au fost diagnosticate cu HIV, în cazul a jumătate dintre acestea diagnosticul fiind pus foarte târziu.

„Cred că cea mai mare provocare este cum să facem ca aceste persoane să fie testate mai devreme, cum să facem ca oamenii să aibă acces la terapii mai uşor, cum putem extinde testarea în serviciile comunitare şi cum putem să facem ca oamenii să vină voluntar să se trateze”, a subliniat Jurgen Rockstroh, preşedintele European AIDS Clinical Society.

Întâlnirea de lucru a Societăţii Europene Clinice de SIDA (European AIDS Clinical Society) cu tema „Standardul EACS de îngrijire a infecţiei cu HIV şi a co‑infecţiilor în Europa” a avut loc miercuri, la Bucureşti, sub patronajul Ministerului Sănătăţii, în contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Scopul Societăţii Europene Clinice de SIDA este să identifice modalităţile de consolidare a standardelor de îngrijire în infecţia HIV pentru următoarele aspecte: bariere în diagnosticul şi tratamentul infecţiei HIV, testarea HIV, co‑infecţia HIV - tuberculoza şi integrarea serviciilor medicale HIV‑ tuberculoză.