Tot mai multe cazuri de infecţii transmise de țânțari

Agenția sanitară europeană ECDC atrage atenția asupra riscurilor de creștere a cazurilor de boli transmise de țânțari pe continentul european, pe fondul fenomenelor El Nino care afectează tot mai vizibil modelele climatice, la nivel mondial. Specialiştii afirmă că sunt cinci semne după care ne putem da seama că sănătatea ne-a fost afectată ca urmare a înţepăturilor de ţânţari şi care impun prezentarea de urgență la medic.

Anul trecut, țara cea mai afectată a fost Italia. Din cele 1.112 cazuri de infecție cu virusul West Nile înregistrate în 2022 în Europa, 723 au fost raportate în Italia. Pe locul al doilea în acest clasament figurează Grecia, cu 286 de cazuri anul trecut, și România, pe locul al treilea, cu 47 de cazuri. În acest context, cunoscutul medic Tudor Ciuhodaru ne dă câteva sfaturi pentru a evita neplăcerile provocate de țânțari.

Practic orice persoană (indiferent de vârstă) înțepată de țânțari este predispusă la infectarea cu virusul West Nile, însă riscul de îmbolnăvire severă și deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiențe imune. 90% dintre cei infectați nu prezintă simptome, iar manifestările pot fi diverse: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la simptome de meningo-encefalită. Una din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală, care pot persista pe perioada mai multor săptămâni, iar efectele neurologice pot fi permanente.

Sunt cinci semne de alarmă care impun prezentarea de urgență la medic: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină, apărute la 2-8 zile după înțepătura de țânțar. Într-o astfel de situație, este necesară spitalizarea pacientului și tratarea cu medicație intravenoasă. În cazul formelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, grețuri, vărsături, dureri musculare și articulare, urticarie și, rar, limfadenopatie (ganglioni măriți), starea pacientului se îmbunătățește după aproximativ 7-10 zile.

Prevenția rămâne însă cea mai bună alternativă, altfel spus să evităm înțepăturile de țânțar. Între apusul și răsăritul soarelui, majoritatea speciilor de tânțari sunt în activitate maximă, de aceea este bine să reducem, pe cât posibil, activitățile în aer liber în acest interval de timp. Dacă nu putem, totuşi, se recomandă utilizarea pe suprafețele expuse ale corpului a unor soluții care resping insectele. Atenție, însă! Substanțele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele. De asemenea, purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi, dar, și în acest caz, este bine să aplicăm pe piele soluții împotriva insectelor, deoarece țânțarii pot înțepa și prin haine. Aplicarea de substanțe care resping țânțarii pe bază de pemethrin pe suprafața hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecție.

Totodată, trebuie să limităm înmulțirea țânțarilor, reducând locurile în care băltește apa (din jurul caselor și din subsolurile blocurilor). Pe lângă aceste măsuri de protecție în spații exterioare, este bine să împiedicăm accesul țânțarilor în interior cu plase contra insectelor. Verificați integritatea acestor plase.

Pe lângă infecția cu West Nile, țânțarii transmit și infecțiile cu zika, chikungunya, febra Dengue şi malaria. Îngrijorarea experților ECDC se leagă și de numărul cazurilor de infectare cu febră Dengue înregistrate anul trecut în țări din Europa, aproape la fel de multe cu cele înregistrate în ultimii 11 ani. Febra Dengue se manifestă în general prin febră şi dureri musculare, dar poate avea și simptome severe care pot duce chiar și la deces. Dacă această tendință continuă, ne putem aștepta la și mai multe cazuri în perioada următoare, a declarat șefa ECDC, Andrea Ammon, citată de Reuters, care pune accentul pe măsurile de protecție individuală. (I. M.)