Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Tot mai multe cazuri de tuse convulsivă în România
La Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din București a fost diagnosticat, recent, un copil de numai 2 ani, care nu a fost vaccinat niciodată, cu tuse convulsivă, dar și rujeolă. Medicii au reuşit să evite complicaţii severe, pentru că a fost diagnosticat și tratat foarte repede după primele simptome, dar atrag atenţia că alte cazuri similare pot pune probleme majore, cu necesitatea îngrijirii chiar şi în secțiile de terapie intensivă.
În Bucureşti au fost tratate mai multe cazuri de tuse convulsivă la pacienţi copii proveniţi şi din judeţe din ţară, precum Teleorman sau Giurgiu. Managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Capitală, prof. dr. Simin Aysel Florescu, a declarat pentru News.ro că mijloacele moderne de diagnostic molecular au ajutat echipa de medici să stabilească rapid și cu certitudine diagnosticul de tuse convulsivă, dar astfel de cazuri puteau fi evitate prin vaccinarea copiilor conform schemei asigurate prin programul național de vaccinare din țara noastră și chiar prin vaccinarea viitoarelor mămici într-o anumită perioadă a sarcinii.
Pe fondul exploziei de cazuri de tuse convulsivă în toată Europa, datele referitoare la evoluția îmbolnăvirilor din țara noastră sunt cât se poate de îngrijorătoare, iar grupa de vârstă cea mai afectată este 0-4 ani. Conform celor mai noi date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, în primele patru luni din 2024 în România au fost înregistrate 112 cazuri de tuse convulsivă, între care două decese, ambele la bebeluși, adică de şapte ori mai multe îmbolnăviri faţă de 2023, când pe parcursul întregului an au fost înregistrate doar 16 cazuri.
Vaccinarea este cea care ne protejează pe toţi, atât de rujeolă, cât și de tuse convulsivă, încetinind ritmul de transmitere a bolii, a subliniat prof. dr. Simin Aysel Florescu, care a avertizat că pot să apară adevărate focare în familiile în care nici părinții nu au fost vaccinați. De altfel, spune medicul, sursa cea mai importantă de îmbolnăvire pentru copii sunt adolescenții și adulții din familii care pot face forme atipice ale bolii tocmai pentru că nici ei nu s-au vaccinat sau nu au făcut schema completă de vaccinare.
Dr. Simin Aysel Florescu susţine că există deja o experienţă îndelungată care confirmă siguranţa şi eficienţa acestor vaccinuri şi a explicat când se poate face imunizarea: la copii, vaccinarea se face începând de la vârsta de 2 luni, după care urmează rapeluri, la 4 luni, la 6 și la 11 luni. Complicațiile tusei convulsive pot fi dintre cele mai severe, mai ales în primele două luni de viață ale bebelușilor. Ele pot fi contracarate foarte bine prin vaccinarea gravidelor, recomandată de foarte mult timp, ca rapel, între săptămânile 26 şi 31 sau 32 de sarcină, pentru ca în felul acesta atât mama, cât şi copilul să fie protejaţi de această boală. Copilul va primi astfel anticorpi de la mamă în timpul sarcinii şi, ulterior, prin alăptare, iar lucrul acesta îl va proteja în primele două luni de viaţă, până când el va putea fi vaccinat, evitând astfel formele cele mai grave care pot să apară în aceste prime două luni de viață.
Prof. univ. dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara a precizat diferenţele între patologia copilului de vârstă mică şi cea a adultului. În primele faze, la adulţi, apare tusea spastică, o tuse uscată, care se poate transforma în faze mai avansate în respirație dificilă şi șuierătoare. La copii, tusea convulsivă poate să provoace şi pneumonii, iar accesele de tuse sunt înecăcioase şi le afectează foarte mult calitatea vieţii. (I. N.)